Scandalul burselor de merit arată felul strâmb prin care statul român își sprijină cetățenii

 9 comentarii
Arhiva foto

Scandalul burselor de merit luate de elevi „merituoși” (re)deschide o dezbatere importantă despre ce înseamnă „performanță școlară”, „merit” și cum/dacă trebuie recompensată această performanță, desigur în funcție de merit.

România este o țară inegală, cu mulți oameni, mai ales copii, foarte săraci, și ceva mai puțini oameni bogați sau foarte bogați. Pretenția că putem vorbi de evaluare standardizată a performanței și de măsurarea unui merit personal în acest context este ridicolă. Sistemul actual de burse nu este perfect - departe de a fi - dar încearcă să facă ceva ceea ce alte politici publice din România uită să facă: să asigure o distribuire reală a beneficiilor pe care le poate acorda statul pentru a sprijini și stimula toți potențialii beneficiari, nu doar pe cei care au deja un avans considerabil.

De aproape 10 ani lucrez cu elevi, în special cu elevi din medii defavorizate și am militat constant pentru îmbunătățirea sprijinului pe care statul îl asigură elevilor defavorizați socioeconomic. Am participat la consultări și dezbateri pe acest subiect. Din 2020, s-au înregistrat câteva progrese semnificative în privința burselor sociale: sunt asigurate din bugetul național, cuantumul a crescut, avem un standard clar setat de lege, iar procedura de solicitare a bursei a fost simplificată. Astăzi sunt mai mulți elevi care primesc mai mulți bani decât s-a întâmplat vreodată, iar acesta este un lucru bun. E insuficient comparat cu nevoia reală, dar au fost făcuți pași semnificativi înainte.

În paralel, din păcate, bursele de merit au avut o evoluție nefericită și un impact negativ, care va fi foarte greu de combătut în timp. Noțiunea de „merit” este cel puțin discutabilă, iar lucrurile în România, din păcate, au evoluat fără a avea prea multe discuții serioase despre asta. Este, din punctul meu de vedere, o nedreptate și o greșeală strategică faptul că am permis normalizarea ideii de „bursă merit” și creșterea cuantumului la nivelul la care am ajuns - 450 de lei.

Pe larg, despre ambele tipuri de burse, cu bune și rele.

Scurt istoric al problemei burselor și cum acordă statul român sprijin pentru cetățeni

Scandalul burselor nu este singurul în care statul român este acuzat că ia de la cei muncitori, care merită bunăstare și progres, și dă celor leneși, care nu vor și prin urmare nu merită nimic decât să fie pedepsiți și marginalizați până când vor face ceva să le fie mai bine. Realitatea însă arată diferit. Statul, prin politicile sale fiscale și sociale, are capacitatea să redistribuie din bunăstarea produsă și să asigure, cel puțin pentru copii, șanse egale la o viață mai bună.

România are însă un sistem fix pe dos: ia de la toți, și redistribuie preponderent către cei de la vârf, care au deja. Spre exemplu, pentru alte tipuri de venituri în afară de cele salariale ai cote de impozitare mai mici. Apoi, pentru venituri suplimentare există plafoane superioare peste care nu mai este necesar să plătești contribuțiile la sănătate și pensie. Cu alte cuvinte, avem un sistem de taxare regresiv: cu cât câștigi mai mult, cu atât povara fiscală devine mai mică.

Chiar și în cazul ajutoarelor sociale, cei mai săraci au acces la mai puțin decât ceilalți: indemnizația pentru creșterea copilului, care reprezintă 18% din bugetul total al ajutoarelor sociale, nu poate fi accesată decât de cei care au avut venituri în 12 din cele 24 de luni anterioare cererii, deși ajutorul nu este unul contributiv - nu este acordat din sumele colectate pentru contribuția socială, așa cum este pensia.

Bursele școlare au reprezentat mereu și ele un astfel de mecanism, prin care statul dădea mai mult celor care aveau deja mai mult.

Până în anul 2020, acordarea burselor școlare ținea de autoritățile publice locale. Astfel, ce bursă puteai primi și cât era cuantumul bursei depindea de cât de bogată și interesată să-și sprijine elevii era autoritatea locală - primăria și consiliul local. Deloc surprinzător, Bucureștiul și alte localități bogate conduceau la acest capitol. Conform unui studiu realizat de Societatea Academică Română în 2020, doar 5,66% dintre localitățile din România respectau integral legea și acordau toate tipurile de burse școlare pentru elevi în timp ce 67% dintre autoritățile locale nu acordau niciun fel de bursă.

Începând cu 2021, bursele școlare au trecut la Ministerul Educației, fiind asigurat pentru prima dată accesul egal în toată țara. Conform unui comunicat al ministerului, numărul beneficiarilor de burse a crescut de la 233.754 în anul școlar 2019-2020, la 605.510 elevi în 2021-2022, iar sumele totale alocate au crescut de la 270 de milioane de lei la peste 645 de milioane de lei. Cuantumul burselor a devenit unitar la nivel național, elevii putând primi 500 de lei pentru bursa de performanță, 200 de lei pentru bursa de merit, 200 de lei pentru bursa socială și 150 de lei pentru bursele de studiu.

În 2022, bursele au fost iarăși subiect de scandal, când ministerul a schimbat criteriile de acordare a bursei de merit, întrucât exista riscul ca jumătate dintre elevi să fie eligibili a primi bursa de merit. Învățarea online din timpul pandemiei a dus la schimbări în evaluare, astfel că un număr mai mare de elevi au avut media peste 8,5, cât era pragul inițial. Prin urmare, ministerul a decis creșterea nivelului pragului la 9,5, pentru a se asigura că „bursele de performanță și de merit stimulează competiția și învățarea și sunt destinate celor mai buni elevi”. Pentru toți ceilalți elevi, spunea ministerul la vremea respectivă, „există burse de studiu, burse sociale, burse profesionale și bursa Bani de liceu”.

Despre merite, nevoi, drepturi și dreptate

Acesta a fost un moment important când am ratat, ca societate, o discuție necesară. Trebuie menționat că bursele de merit reprezentau mereu peste jumătate dintre totalul burselor acordate, chiar aproape două treimi în 2022. România este, conform datelor Eurostat, în continuare în top 5 țări din UE din punct de vedere al inegalității veniturilor - cei mai săraci 20% dintre noi au de 6 ori mai puțin decât cei mai bogați 20% dintre noi. Mai mult, tot Eurostat indică faptul că în România 4 din 10 copii, cea mai mare pondere la nivelul Uniunii Europene, se află în risc de sărăcie sau excluziune socială. În acest context, cum este posibil ca doar 5,3% dintre elevi să primească bursă socială?

În goana de a defini zecimala de la care ești considerat un elev suficient de bun pentru a fi recompensat de stat cu bani, nu am mai avut timp să ne gândim dacă e totuși bine să dăm bani pentru „merit”. Dar răul era deja făcut - ani întregi, în special în București, zeci de mii de elevi au fost învățați că dacă au media peste un anumit prag, este normal să primească bani de la școală. Este meritul lor, care devine practic un drept.

Orice schimbare de sistem poate să pară o nedreptate - până ieri, dacă făceam ce trebuie, aveam dreptul la acest beneficiu. Acum nu mai am, deci mi-a fost luat un drept, adică mi s-a comis o nedreptate. Asta au resimțit copiii în 2022, asta resimt unii dintre ei și astăzi. Există cazuri, cum a punctat presa, de elevi care au medii de 9 și nu iau bursa, dar văd că sunt alții cu medii sub 5 care iau bursa. Și asta după ce până anul trecut, au avut parte de această recompensă. Nedreptatea, din punctul lor de vedere, este cât se poate de clară și simplă - aveam un drept, nu-l mai am, a fost dat altcuiva care, după criteriile ce mi-au fost explicate inițial, nu merită!

Ne aflăm în fața unei nedreptăți care a fost creată artificial nu acum, prin cele mai noi schimbări, ci prin înființarea unui drept care nu a fost niciodată discutat dacă este benefic sau just/corect. În special primăriile de sector din București, dar și alte primării din țară, au crescut relevanța acestei burse prin creșterile repetate de cuantum. Aveam mai multe situații în care bursa de merit era de 2-3 ori mai mare decât bursa socială. Mai mult, bursa de merit era acordată în baza simplei raportări a mediilor, pe când bursa socială necesita un întreg dosar ce trebuia depus de părinți în primele două săptămâni ale anului școlar, cu o serie de acte doveditoare ale situației materiale, acte ce necesitau multiple drumuri, de multe ori în afara localității, drumuri pe care nu toți părinții și le permiteau. Bursele, în acest caz, deveneau un mecanism pentru autoritățile locale de a acorda bani unor familii din localitate - câteva celor foarte săraci, care reușeau să depună dosarul pentru bursa socială, și apoi destul de multe celor „cu copii merituoși”, care veneau la școală, nu făceau probleme, și luau note mari.

Prima reformă a burselor, cea prin care a fost uniformizată procedura și cuantumul, a preluat acest model care era limitat la mai puțin de o treime din localități și l-a adus la nivel național. A fost un prim moment când a fost ratată ocazia înțelegerii scopului burselor - ce anume vrem: ca bursele să recompenseze, sau să stimuleze sau să compenseze?

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
Urmărește cel mai nou VIDEO
Comentarii (9)
  • Avatar comentarii

    Elye 09.11.2023, 11:45

    Bursele sunt binevenite, de când s-au pus în practică au bucurat mii de oameni...

  • Avatar comentarii

    nicoleta1 09.11.2023, 18:34

    Bursele de merit nu prea sunt date pe merit

  • Avatar comentarii

    Vrajitoarea 10.11.2023, 09:56

    Bursele, indiferent cum se cheamă, sunt binevenite și stimulează copiii! Însă modul de acordare este total aiurea. Sunt unii profesori care au un sistem învechit de gândire și dacă nu e ,,metoda lor clasică” cea folosită la tablă/curs situația se schimbă și nota se schimbă, pentru că ei nu pot accepta altă metodă cu același rezultat! Sunt mulți copii care merită bursă de merit și nu o primesc pentru că profesorii ,,consevatori” fac în așa fel să le scadă media. Sau poate o fi o directivă nouă??

  • Avatar comentarii

    Dori.l 10.11.2023, 11:45

    Cunostinte sau note? Ce acumuleaza copiii nostri?

  • Avatar comentarii

    Mirciulica 10.11.2023, 20:35

    Asa se materializează România educata. Asa cum nenumăratele functii/sinecuri bine plătite la stat ( adica 5-6-8-15 mii de euro pe luna ) sunt alocate/oferite/împărțite cu nonșalanță unor incompetenți cu singura calitate ca sunt membri ai partidului sau ai "famigliei", asa se dau și bursele - repetentilor. Repetentilor care vor furniza următorii clienți ai beneficiilor bugetare enorme. Este cea mai mare realizare din cele doua mandate, a lui klaun iohanis.

ALTE ȘTIRI
Castelul Peleș
Exclusiv
07:00
Mafia biletelor de la Peleș. Agențiile de turism reclamă la ANAF și Poliție samsarii din parcare care vând bilete la suprapreț. „Ducem turiștii prin curte, că în muzeu nu mai avem loc”
Accidentul s-a produs pe drumul național DN15, pe raza localității Gornești din județul Mureș. Foto: ISU Mureș
13 sept.
Accident grav pe DN15, în județul Mureș: doi oameni au murit și patru persoane, printre care un copil, au ajuns la spital după un impact frontal
MONDEN
Radu Vâlcan la Insula Iubirii 2026. Sursa FOTO/ Antena 1
13 sept.
Noutatea de la „Insula Iubirii” 2026. Ce le-a spus Radu Vâlcan concurenților. Flacăra ispitei s-a aprins pentru Bianca, soția lui Marco
Valentina Pelinel și Cristi Borcea în vacanță. Sursa FOTO/ Facebook
13 sept.
Valentina Pelinel și Cristi Borcea aniversează 8 ani de căsnicie. Cum au fost surprinși cei doi. „Am trecut prin zile senine și prin momente mai grele”
POLITIC
Un colaj cu Nicusor Dan in stanga si Lucian Pahontu in dreapta
08:43
Palatul Cotroceni: CNSAS, nu CSAT, trebuia să-l verifice pe Lucian Pahonțu. Ce spusese Nicușor Dan
Un colaj cu două fotografii în care apare Elena Lasconi în timp ce face zacuscă de pește
13 sept.
Elena Lasconi a făcut zacuscă de pește pe Facebook: „Oare cei care ne conduc fac zacuscă? Sau cine le face zacusca”
Ultimele știri
09:15
Mesajul dureros transmis de Monica Gabor după moartea prietenei sale Mădălina Apostol: „Suferea de ani de zile”
09:12
Boala de care suferea, de fapt, Mădălina Apostol: „Durerea a fost de nesuportat”. Iubita lui Nick Rădoi a murit la 41 de ani
09:05
Europa, cea mai importantă piață turistică pentru Arabia Saudită în 2026. Numărul vizitelor va crește cu 130% până în 2030
08:43
Palatul Cotroceni: CNSAS, nu CSAT, trebuia să-l verifice pe Lucian Pahonțu. Ce spusese Nicușor Dan
TRENDING
13 sept.
Mădălina Apostol, iubita lui Nick Rădoi, a murit. Omul de afaceri este în stare de șoc. „S-a sinucis. Era bolnavă”
13 sept.
Ziua Crucii, 14 septembrie: ce nu e bine să faci în această zi, conform tradiției
13 sept.
Horoscop 14 septembrie 2026. Scorpionii ar fi bine să fie mult mai atenți la ceea ce spun, în special la ceea ce dezvăluie despre ei
13 sept.
Tragerile loto din 13 septembrie 2026. Report de peste 1,11 milioane de euro la Loto 6 din 49
O femeie ținând în mână bancnote de euro într-un birou
08:36
Surpriza de la recepția hotelurilor din Italia: taxa obligatorie care nu apare întotdeauna în prețul rezervării
O femeie a adormit pe un pat dintr-un magazin Ikea. Foto cu caracter ilustrativ: Getty
06:15
Cât să dormi în plus weekend pentru a reduce riscul de hipertensiune: „Protejați-vă inima!”
Un nou soi de măr a fost descoperit într-o grădină din Luton, într-un pom vechi de 90 de ani. Sursă foto: Profimedia.
13 sept.
Un nou soi de măr a fost descoperit într-un pom vechi de 90 de ani, într-o grădină din spatele casei, în Luton: „Excelent pentru prepararea piureului”
Dame Barbara Cartland, născută la 9 iulie 1901
13 sept.
A vândut 750 de milioane de cărți, dar astăzi cu greu mai găsești una în librării. Cum a fost uitată Barbara Cartland
Regele Charles a primit doi cai cadou din Ungaria, dar la Budapesta a izbucnit un scandal diplomatic după ce i s-a cerut să-i înapoieze. Sursă foto: szilvásváradz.hu.
13 sept.
Regele Charles a primit doi cai cadou din Ungaria, apoi i s-a cerut să-i dea înapoi. Scandal diplomatic la Budapesta
Cât hrean se pune la murături și de ce nu trebuie să lipsească din borcan. Sursă foto: Shutterstock
4 sept.
Cât hrean se pune la murături și de ce nu trebuie să lipsească din borcan
"Desen cu o fată și un balon de vorbire cu steagul României, cu textul: Care este diferența dintre original și originar." Sursa foto: Shutterstock
7 sept.
Care este diferența dintre „original” și „originar”
Cum îți dai seama când zacusca este fiartă suficient. Sursă foto: Shutterstock
3 sept.
Cum îți dai seama că zacusca este suficient de fiartă. Semnul pe care îl știau bunicile
 Plată instant RoPay prin scanare cod QR între telefoane mobile
9 sept.
Ce este RoPay, cum funcționează și cum îl folosești
Lucian Daghie
13 sept.
Poveștile lui Lucian Daghie, românul care a vizitat 190 din cele 193 state ONU: „Nimic nu se compară cu Dzangha-Shanga”. Unde mai trebuie să ajungă
Tolea Ciumac a fost arestat preventiv duminică, 13 septembrie. Foto: Dumitru Angelescu (Libertatea)
13 sept.
Tolea Ciumac a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, după bătaia din Centrul Vechi cu Danu Spartanu
Autostrada 2 București - Constanța, România - 10 august 2021: Un agent al Poliției Rutiere din România folosește un radar de viteză.
13 sept.
Un șofer a circulat cu 223 km/h pe Autostrada A3 Turda - Borș. Pe A1, un croat a mers cu 204 km/h
Clădirea UGIR de pe strada George Enescu
Reportaj
13 sept.
Ați trecut de sute de ori pe lângă ea. Știați ce ascunde această clădire din centrul Bucureștiului?
Ilie Bolojan
12 sept.
Premier pentru țara mea, un reality show național regizat de la Cotroceni
Educație juridică în școli
10 sept.
PISA provoacă noi răgete de plăcere și disperare
Arhiva foto
9 sept.
La muncă, cetățene președinte! România nu mai are timp de pierdut
Nicușor Dan cu ambele brațe ridicate
8 sept.
România perplexă