Simion-Ponta, blatul spumelor la gură sub patronatul Maricel&Sebi. Blatul europenist are un nume: Bolojan

O finală între Simion-Ponta are gradul ei (mic) de plauzibil: în fond, toți dracii antisistem adunați anul trecut își caută noi supape. În tabăra „elitelor” se plutește în amnezie: iar își fac calcule despre cine cum o să ia puterea sigur. O masă rămâne furioasă pentru toată comedia cu anularea alegerilor. Pe bună dreptate, tot ce s-a întâmplat atunci nu are încă o scuză serioasă, alta decât că nimeni nu și-a făcut treaba și că băieți cu probleme de masculinitate fascizați au băgat bani într-un guru. Că facțiuni din servicii și din partidele mari s-au încurcat în propriile manevre și au trântit o făcătură securistoidă precum Georgescu pe primul loc.

Din tabăra antisistem mă uit cu mirare cum se vehiculează enormități și minciuni în stilul Trump. Tucă și Cristoiu, fascinați de nișa nouă și populară deschisă, s-au dus „all in” alături de mitul Georgescu. Nu o să înțeleg niciodată de ce dacă observi fisuri mari în sistem nu poți să critici fără „să te dai cu ăilalți”. E vorba mai ales de Tucă, al cărui discurs e unul mic și chircit: lăsați că vedeți voi ce vă face Trump! Apoi, cât să ții mâna la nas și să nu vezi câta sistemul e în spatele mișcării Georgescu: pensionari securiști, patroni abonați la ajutoare de stat! Cât să te prefaci că nu vezi cine-s Maricel și Sebi, Păcuraru și Ghiță, patronii celor două televiziuni care și-au împărțit suveranismul rămas moștenire de la Georgescu?

Recomandări

Ce am votat și încotro ne îndreptăm: „Tipul de societate fondat după Revoluția din 1989 se prăbușește în fața noastră” | Interviu

Blatul 1

Așadar, avem un prim blat suveranist, care deocamdată funcționează. Realitatea TV se bate cu România TV, curg minciunile și absurditățile ca la balamuc, dar rezultatul e bun, audiențele foarte bune: se fabrică sub ochii noștri practic un fel de „finală” înainte de alegeri, Ponta-Simion. Sondajele au luat-o iar razna, nu doar din cauze de „cine le-a comandat”, ci din simplul motiv că ai milioane care abia așteaptă să „le-o tragă”, unde „le”= Ciolacu, Bolojan et comp.

Acuzațiile sunt ridicole. Simion se întreabă de unde are Ponta bani să cumpere lobby în SUA. Aceeași întrebare i-o putem adresa și lui. Asemănările sunt mult mai multe. În primul rând e dezgustătoare martirizarea lui Georgescu: ce pot face Simion și Ponta ca să ia voturi de la omul ăsta e din start descalificant. Nu se poate să-ți lași orice urmă de demnitate și să lingi fiecare pas făcut de un trist impostor. Asta arată doar că ești capabil chiar de orice. Apoi, suveranismul s-a transformat în cea mai scârboasă formă de periere a lui Trump – practic, dacă le dă Trump un semnal, ăștia sunt gata să cumpere dublul armelor „pentru pace”. Așa-i la noi suveranismul, un pupincurism la pătrat (asta era și fascismul autohton în anii ‘30, nazism autohtonizat).

Recomandări

Ce avantaje a obținut Trump din acordul privind mineralele rare semnat între SUA și Ucraina ANALIZĂ

Înțeleg importanța unui mesaj ferm de neimplicare, frica de război e normală și ar fi trebuit din start abordată politic, nu pusă la colț cum au făcut Iohannis, Ciolacu și Ciucă. Dar Ponta-Simion nu oferă nicio astfel de garanție, ei nu-s în stare nici de servicii să se ia ca lumea. Și cum ar putea? E plin de servicii în jurul lor, iar Ponta urla zilele trecute că mărește pensiile la militari. Dar despre atâta extremă dreaptă susținută din bani publici sub tutelele serviciilor și Ministerului Apărării când vorbim?

Patronii celor două televiziuni au amândoi un trecut infracțional. Condamnați sau fugiți, mereu parte din sistem la împărțeli de contracte. Practic tupeul e cât casa să vezi un Ghiță, cu bani obținuți prin servicii, că-și pune șleahta de ziariști să urle „sistemul! sistemul!”. Ponta-SIE e sistemul în aceeași măsură cu acea facțiune a serviciilor care o arde „europenist”. Am mai spus-o, am senzația că asistăm la o luptă între privilegiați încă angajați și privilegiații pensionari ai serviciilor.

Blatul 2

Blatul europenist se vede din temele abordate. Nu se discută critic despre SUA, Uniunea Europeană, război. Toată critica e vagă și e pro-liniște. Să ne fie la toți bine ca acum!, asta e singura deviză. Se propune „schimbare” fără să se schimbe nimic. Ciolacu îi atârnă ca o piatră de gât lui Antonescu. Sau invers, nu știm exact. Nicușor Dan tot face calcule despre cine cui trebuie să cedeze voturi ca să nu iasă „ăia răi”. Păi, s-o spunem și pe asta în glumă: gata, nu mai e niciunul rău, sunt toți buni, așa a zis Curtea Constituțională. Televiziunile europeniste îl atacau mai mult pe Antonescu până au început să curgă fondurile publice electorale, acum au și ăștia o obsesie cu banii lui Nicușor din donații. Nicușor Dan e cel mai atacat de ambele tabere, o fi și ăsta un indiciu că e favorit.

Recomandări

Cursul euro atinge un nou record. „Va fi bataie mare pe bani”

Tendința este din nou de a izola pe bule, pe „popoare”, discuția. Nu întâmplător, în epoca rețelelor de socializare care favorizează fix radicalizarea în sfere închise, cel mai grav lucru care se poate întâmpla e dezbaterea față în față. Nu cred că vor avea tupeul să nu se prezinte la nicio dezbatere față în față toți primii cinci, dar nici nu văd imposibilă o astfel de nesimțire.

Deja are loc o goană a programărilor, deja vedem că designul e mai degrabă așa: câte o dezbatere pentru fiecare pol, europeniștii la ei acasă, suveraniștii la ei în bârlog. Ponta și Simion, săracii, ce să dezbată singuri? Poate Lasconi să se mai infiltreze acolo, pentru că e mare vânătoareasă de georgiști. Nicușor Dan e atacat din toate părțile ca fiind „omul sistemului” cu bani din surse nesigure: atacurile pesediștilor și peneliștilor pe această temă sunt ridicole, ei nefiind în stare să explice ce au făcut cu zeci de milioane de euro în campania precedentă (a, știm de la Rareș Bogdan, o parte s-au dus în Georgescu).

Crin Antonescu e mult prea flexibil, ia forma recipientului mediatic în care-l torni. Știu, îi e imposibil să se delimiteze clar de Bolojan. Pentru un electorat preocupat de măsuri sociale ar fi foarte important să nu ai un premier obsedat de tăieri. La cum arată lucrurile, se pare că toată tabăra așa-zis europenistă e o tabără „Bolojan”, complet împotriva statului social, dar și împotriva taxării.

Spuneți-o pe față, ca să remarcăm împreună dezastrul: pe de o parte suveraniști care visează să-i pună Trump să facă pe aici hore în jurul rachetelor vândute de el, de cealaltă parte niște ruine ale austerității europene de tip luăm de la săraci și cheltuim pentru bogați.

Avem alegeri cu mulți candidați și zero opțiuni. Țara asta are nevoie să conserve și să susțină o plasă socială, inegalitățile au luat-o razna, ai „popoare” diferite care trăiesc în Europe și Românii diferite. Iar tot ce avem pe masă este să alegem între austeritate europenistă și halucinații naționaliste care umblă cu metale rare și ploconeli să-l mituiască pe Trump. Să alegem în a nu reforma deloc sistemul de privilegii din justiție, servicii și polițienism! Să alegem între a cânta două partituri de propagandă obosite: europenism gol și naționalism în fundul gol!

Fotografii: Hepta

Urmărește în fiecare zi seria de materiale dedicate finalei prezidențiale – „Nicușor Dan vs George Simion”! 

Urmărește-ne pe Google News