„Specialiștii” de la Electrica. Lunga listă a directorilor cu epoleți

UPDATE 28 aprilie: În urma apariției articolului, domnul Valeriu Ivan ne-a trimis un drept la replică. Textul integral poate fi citit la finalul articolului.

„Baza articolului este, exclusiv, un extras dintr-un CV din anul 2016 (suntem în 2021), găsit pe site-ul unei companii. Nu este actual și nu este de la prezentul loc de muncă.

Autorul preia din acel CV doar elemente pe care le interpretează tendențios. De exemplu, evită să pună o fotocopie cu școlile absolvite și pune doar o parte din cursurile de formare profesională făcute de-a lungul timpului. Evită să precizeze că doctoratul este luat la Școala Doctorală a Academiei Române sau unde am facut facultatea, masteratul… De asemenea, găsește cu ușurință pe internet „scandalurile” în care am fost implicat – în fapt, opinii de o calitate similară cu cea propusă de autor –, însă nu găsește lucrările științifice publicate (același nume de persoană, același Google…)”.

Dreptul la replică integral, la finalul textului.

UPDATE ora 15.30. În urma apariției acestui articol, doamna Ligia Costin ne-a trimis un drept la replică. Textul integral poate fi citit la finalul articolului.

„Referitor la articolul intitulat „„Specialiștii” de la Electrica. Lunga listă a directorilor cu epoleți””, publicat de “Libertatea” la 20.04.2021, vă supun atenţiei o schimbare de subtitlu, după cum urmează: Ligia Costin, angajat Electrica din anul 1994  (peste 20 de ani de munca in sistemul energetic național) , în loc de ,Ligia Costin, Electrica via MAE.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Iată argumentele:
Sunt absolventă a facultății de electrotehnică, specializarea energetică din cadrul Institutului politehnic „ Gh. Asachi” Iași, promoția 1987, unde am urmat cursuri de zi,  5 ani, la final obținând nota 10 la Examenul de Diploma si media generala 9,37.
In perioada 1987-1990,  am lucrat ca inginer stagiar  la OLTPLAST Drăgășani  si MOLDOPLAST Iași, conform repartiției guvernamentale.
In perioada 1990-1994 am fost profesor titular al catedrei de electrotehnică la Liceul „Metalurgica” Iași, unde am predate toate disciplinele “de profil electric”.
Din anul 1994 pana in prezent am lucrat la Electrica, mai întâi la Iași si apoi la București.”

Dreptul la replică integral, la finalul textului.

UPDATE ora 14.13: Într-un punct de vedere trimis redacției, avocatul lui Dan Voiculescu, Andrei Adrian Georgescu, neagă că omul de afaceri ar fi avut legături cu Gheorghe Manda și Silviu Mohora, doi dintre directorii de la Electrica menționați în textul de mai jos.

„Domnul Dan Voiculescu nu a avut nicio colaborare, nicio legatura, niciun parteneriat formal sau informal, cu domnii Gheorghe Manda si Silviu Mohora”, se arată în precizarea trimisă către Libertatea.

Domnul Claudiu Daniel Rădulescu a fost „ofițer în cadrul mai multor unități militare din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională”, după cum notează singur într-un CV.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Electrica a creat o poziție specială pentru cel despre care presa a scris că, timp de 17 ani, s-a ocupat la SRI de PETROM, ROMGAZ și CONPET. Acum este director general adjunct la Electrica Furnizare.

Domnul Rădulescu a absolvit Facultatea de Inginerie și Managementul Sistemelor Tehnologice – Universitatea București, în anul 1994. Mai precis, este inginer sudor.

Și-a început activitatea în coordonarea șantierelor de construcții civile, pe parcursul anilor ’90.

Mai clar, a avut 2 ani și 5 luni experiență la două firme înregistrate într-un apartament de bloc din Buzău, care sunt radiate de foarte mulți ani.

A administrat ulterior activitatea de contractare și vânzare către clienți finali din domeniul petrolier, pentru firme din domeniu.

De la SRI, consilier al ministrului PNL Virgil Popescu

În perioada 2002 – 2019 a activat ca „funcționar cu statut special” în cadrul mai multor unități militare, ocupând atât funcții de execuție, cât și de management în cadrul acestora. În 2019, la 53 de ani, se pensionează.

Între noiembrie 2019 – februarie 2020, a deținut funcția de consilier al ministrului economiei, energiei și mediului de afaceri, liberalul Virgil Popescu. De ce a avut nevoie ministrul PNL de un consilier SRI-ist?

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

În luna februarie 2020 și-a început activitatea în cadrul Electrica Furnizare SA, unde se ocupa de extinderea rețelei externe a societății, coordonând ariile de operațiuni și marketing.

Interesant este că soția domnului Rădulescu lucrează la Agenția Națională care supervizează Electrica – ANRE.

Domnul Rădulescu are un pachet senzațional de generos de la Electrica. Câștigă, cel mai probabil, 9.231 de euro pe lună comparativ cu cei 1.534 de la SRI. În plus, mai primește un bonus de 44.308 euro anual dacă își atinge țintele, iar la sfârșitul mandatului de 4 ani încă 177.235 de euro. Asta duce la un brut pe lună de 17.631 de euro.

Ștefan Ivan, alt director cu carieră în SRI

Domnul Ștefan Ivan a terminat liceul în 1986. Imediat ce termină liceul este angajat, conform CV-ului, la Microelectronica S.A. În 1993 ajunge la SRI, an în care începe și facultatea.

A trecut și el din SRI direct într-o sinecură în Parlament, în 2006. În timp ce lucra cu slujbă întreagă în Parlament, domnul Ștefan face un master în sociologie, un postuniversitar în psihopedagogie și un doctorat în economie. Plus mai multe cursuri de specializare.

Devine lector la Facultatea de Administrație și Afaceri, cu doi ani înainte de a termina doctoratul. Zero publicații științifice. În fapt, nu am găsit nici măcar un singur articol publicat de domnia sa.

În 2015 deja face bani din 8 locuri diferite de la stat, în timp ce soția lucrează la SRI și predă la Academia SRI-ului.

Domnul Ștefan Ivan consiliază o serie de miniștri, iar numele său apare în mai multe scandaluri în presă. 

Acum este deja director de strategie generală la Electrica. Soția tot la SRI și într-un CA al unei firme controlate tot de SRI – RASIROM. Familia Ivan câștigă cu mult peste 100.000 de euro pe an.

Cornel Gabriel Ciocoiu, un general de poliție pensionat la 45 de ani

Domnul Cornel Gabriel Ciocoiu a terminat Academia de Poliție și a predat cursuri la școala de subofițeri din Câmpina. Apoi a fost ofițer operativ la Secția 9 din București și apoi șef de birou la aceeași secție. Soția lucrează la ASE. 

În 2003, după 7 și, respectiv, 5 ani de muncă la stat pe salarii de sub 500 de euro pe lună fiecare, cei doi soți reușesc să-și cumpere două apartamente în București, unul de aproape 80 de metri pătrați, o casă de 185 de metri pătrați și un teren de peste 4.000 de metri la Băicoi.

Domnul Ciocoiu devine expert în furtul de mașini și avansează rapid în sistem. La 32 de ani, ajunge director la ministerul de Interne, unde deja face minimum 15 salarii minime pe lună.

În 2010 este director general adjunct la MAI. Dă cu împrumut 55.000 de euro unei persoane fizice, deși el are credite în bancă de peste 180.000 de euro și niciun ban în conturi.

2014 este primul an când familia are în conturi peste 5.000 de euro.

Domnul Ciocoiu a ieșit la pensie, general, în 2017, la 45 de ani, după exact 20 de ani de muncă. Pe vremea guvernului PSD/ALDE a fost reangajat imediat secretar de stat de premierul Mihai Tudose. 

A trecut ulterior la Primăria Sectorului 3 și la SNSPA. În 2019, familia Ciocoiu a avut venituri de peste 100.000 de euro.

Pensie de 3.800 de euro și salariu de director

Acum, domnul Ciocoiu, la 47 de ani, are o pensie minimă de 214.447 de lei pe an, undeva la 3.800 de euro pe lună. A fost angajat și ca director de departament la Electrica, domeniu în care are zero experiență.

Salariul directorilor este foarte greu de găsit, dar am reușit să dau peste câteva. Din datele disponibile, salarizarea maximă a unui director ca domnia sa este de 698.889 de lei pe an, iar cea minimă de 293.871 de lei. Cel mai probabil, domnul Ciocoiu încasează 508.318 de lei pe an sau peste 42.000 de lei pe lună.

Legăturile Mariei Cristina Manda cu oameni din fosta Securitate

Maria Cristina Manda este director la divizia juridic și managementul participațiilor la societatea Energetica Electrica S.A.

Potrivit unui fost partener de afaceri, citat de o publicație locală, Maria Cristina Manda este fiica generalului DIE (actual SIE) Gheorghe Manda. 

La începutul anilor ’90, numele ei apare în două firme împreună cu un fost ofițer de securitate (Silviu Mohora), mâna dreaptă a generalului de securitate Emil Macri. Atât Gheorghe Manda, cât și Silviu Mohora au avut legături cu Dan Voiculescu.

În fapt, doamna Manda a fost consiliera mâinii drepte a domnului Voiculescu, atunci ministrul economiei din partea Partidului Conservator, Codruț Sereș. Domnul Sereș a fost condamnat la 4 ani și 8 luni de închisoare pentru trădare și crimă organizată în legătură cu privatizarea Electrica.

Doamna Manda, absolventă de drept, a fost în conducerea Electrica din partea ministerului în timpul mandatului domnului Sereș. A fost și în alte sinecuri la Moldomin, la Complexul Energetic Rovinari, la Regia Națională a Pădurilor, la Comicex și la AVAS.

În 2007, doamna Manda câștiga de la stat de 24 de ori mai mulți bani decât majoritatea românilor.

În 2009 era și în Fundația Colegiului Național de Apărare (Gabriel Oprea, Cumpănașu, Diaconescu au fost și ei membri).

Consiliera tuturor

A fost consiliera Monei Pivniceru și a lui Gabriel Oprea. Deși fostă membră PSD, a fost consilieră și a miniștrilor Monica Macovei și Cristian David (PNL), precum și consiliera președintelui interimar, Crin Antonescu. 

Monica Macovei a încheiat după numai câteva săptămâni colaborarea cu doamna Manda după ce ORNISS a refuzat să-i ofere certificatul pentru accesul la documente secrete.

Și în timpul tehnocraților, domnul Petre Tobă a numit-o subsecretar de stat la MAI. În august 2020, în timpul guvernului liberal, doamna Manda a trecut de la Ministerul Justiției la Electrica pe poziție de director. Și ea primește undeva între 293.871 și 698.889 de lei pe an de la stat.

Ligia Costin, Electrica via MAE

Eduard Aurelian Costin a fost turnător la securitate din liceu, recrutat în 1977, a stabilit CNSAS.

CV-ul lui nu este de găsit, dar a lucrat la stat, la Ministerul Economiei. Detașat în China. Soția lucra la Ministerul de Externe, probabil tot în China. 

Poziții foarte bine plătite în 2007 și care, desigur, nu erau controlate de SIE. În 2010, soțul este consilier la IAR Ghimbav, iar soția ingineră la Electrica.

Pleacă apoi la post în Teheran, iar soția îl însoțește, fiind plătită și ea tot de Ministerul Economiei.

În 2015, soția revine la Electrica direct pe poziția de șefă de serviciu. Soțul este acum director la Relații Externe la Camera de Comerț și Industrie a României. El încasează și o pensie de peste 100.000 de lei pe an.

Ligia Costin este directoare de departament la Electrica, de unde încasează undeva între 293.871 și 698.889 de lei pe an.

Din CV-ul domniei sale lipsesc 11 ani de la terminarea facultății dintre care trei în timpul comunismului și anii când era plătită de MAE.

Drept la replică din partea doamnei Ligia Costin

„Referitor la articolul intitulat „„Specialiștii” de la Electrica. Lunga listă a directorilor cu epoleți””, publicat de “Libertatea” la 20.04.2021, vă supun atenţiei o schimbare de subtitlu, după cum urmează: Ligia Costin, angajat Electrica din anul 1994 (peste 20 de ani de munca in sistemul energetic național) , în loc de Ligia Costin, Electrica via MAE.

Iată argumentele:
Sunt absolventă a facultății de electrotehnică, specializarea energetică din cadrul Institutului politehnic „ Gh. Asachi” Iași, promoția 1987, unde am urmat cursuri de zi, 5 ani, la final obținând nota 10 la Examenul de Diploma si media generala 9,37.
În perioada 1987-1990, am lucrat ca inginer stagiar la OLTPLAST Drăgășani si MOLDOPLAST Iași, conform repartiției guvernamentale.
În perioada 1990-1994 am fost profesor titular al catedrei de electrotehnică la Liceul „Metalurgica” Iași, unde am predate toate disciplinele “de profil electric”.
Din anul 1994 pana in prezent am lucrat la Electrica, mai întâi la Iași și apoi la București.

În 1994 mi-am început activitatea la ELECTRICA SA, Sucursala Iași, unde am lucrat in aproape toate activitățile specifice serviciului de distribuție a energiei electrice: proiectare, exploatare rețele de înaltă tensiune cu autorizare grupa V NPM, controale pe linii de înaltă tensiune, participare la lucrări de remediere avarii in stații de transformare, relații cu clienții, acordare avize de racordare, dezvoltare rețea, asigurarea calității, protecția mediului, relații publice.

În decembrie 2005 am suspendat contractual de munca de la E.ON (care a preluat între timp Filiala Electrica Moldova), pentru a-mi însoți soțul in misiune externă în China conform legislației in vigoare art.50 lit.i din Legea 53/2003- Codul Muncii si art. 62 alin 1 din Legea 495/2004. Precizez ca înaintea plecării in China, in luna noiembrie 2015 am fost selectată de E.ON pentru interviu in vederea ocupării postului de director distribuție Înaltă Tensiune.

Întrucât in China in perioada 2005-2009, la Secția Consulara a Ambasadei României la Beijing era deficit de personal, mi s-a oferit posibilitatea sa lucrez ca funcționar consular, pe perioada misiunii soțului, renunțând astfel la indemnizația de însoțitor cuvenita, care trebuia plătită de Ministerul Economiei conform legislației in vigoare susmenționate.

La revenirea de la Beijing in anul 2009 mi-am reluat activitatea si postul conform codului muncii, respectiv contractului de muncă suspendat la E.ON Iași.

Din anul 2009 mi-am continuat activitatea la Electrica București, ca inginer principal specialist, promovând ulterior ca șef birou, șef serviciu și director departament din anul 2018.

În perioada 2014-2020 am fost și electrician autorizat ANRE cu gradul IVA și IVB.

În perioada noiembrie 2013-aprilie 2015, am avut contractul de muncă suspendat pe o perioada de 2 ani, in care mi-am însoțit soțul la Ambasada României la Teheran. În aceasta perioadă nu am avut posibilitatea să lucrez dar am participat la acțiuni de caritate în cadrul organizației soțiilor membrilor corpului diplomatic de la Teheran. Indemnizația primită de la Ministerul Economiei pe parcursul celor doi ani la Teheran, a fost cea cuvenita stabilită de legislația în vigoare, de care beneficiază in mod nediscriminatoriu toți soții/soțiile care însoțesc la post un membru al corpului diplomatic.

La revenirea de la Teheran mi-am reluat activitatea și postul la Electrica în conformitate cu prevederile codului muncii, respectiv contractului de muncă suspendat.

Referitor la salariul “încasat”, menționat în articol, aș folosi mai degrabă termenul „salariul câștigat prin muncă”. Nu știu de unde provin informațiile exagerate prezentate în articol, dar puteați obține cu ușurință adevărul consultând declarațiile de avere pe care le-am depus şi care sunt publice. Autorul articolului a dovedit că le-a identificat, dar le-a prezentat în mod premeditat denaturat pentru a crea emoție unei anumite categorii de cititori.

În ceea ce mă privește, evoluțiile carierei mele, pozițiile ierarhice şi salariile obținute au fost realizate în mod corect, cu pasiune, prin muncă asiduă, susținută, în domeniul în care am absolvit studiile universitare și în care m-am perfecționat de-a lungul a peste 20 de ani de activitate.

Pentru informarea dumneavoastră, transmit anexat, un rezumat al Curriculum Vitae care îmi aparține, şi care poate fi verificat inclusiv prin intermediul cercurilor de specialiști din domeniu, cu notorietate.

Având în vedere aspectele menționate, şi pe care îmi exprim speranța că v-aţi făcut timp să le lecturați, vă invit să judecați singur obiectivitatea demersului jurnalistic la care am făcut referire şi mai ales dacă insinuările induse de articol au o bază reală. Includerea mea în acest articol a determinat pentru mine un prejudiciu de imagine, o acțiune de defăimare, fără nici o justificare !

În rezonanță cu spiritul deontologic profesional pe care deseori l-ați invocat în intervențiile publice, vă invit să procedați la un demers reparatoriu, prin publicarea cu titlu de drept la replică, personală, a CV- ului meu real şi complet ! Să lăsăm cititorii să judece!”.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 3

Drept la replică din partea domnului Valeriu Ivan

Baza articolului este, exclusiv, un extras dintr-un CV din anul 2016 (suntem în 2021), găsit pe site-ul unei companii. Nu este actual și nu este de la prezentul loc de muncă. 

Autorul preia din acel CV doar elemente pe care le interpretează tendențios. De exemplu, evită să pună o fotocopie cu școlile absolvite și pune doar o parte din cursurile de formare profesională făcute de-a lungul timpului. Evită să precizeze că doctoratul este luat la Școala Doctorală a Academiei Române sau unde am facut facultatea, masteratul… De asemenea, găsește cu ușurință pe internet „scandalurile” în care am fost implicat – în fapt, opinii de o calitate similară cu cea propusă de autor –, însă nu găsește lucrările științifice publicate (același nume de persoană, același Google…).

Nu sunt o persoană expusă public, în sensul legii, iar statutul companiei la care lucrez și unde nu sunt parte din echipa de management este de companie privată. Nu am statut echivalent funcționarului public. Nu mă ascund, dar nici nu îmi construiesc capital electoral. 

Fac aceste precizări, precum și cele care urmează, pentru a nu mai da ocazia altor persoane, care practică documentarea exclusiv în fața ecranului de calculator și își publică apoi opiniile, să afirme că „nu au găsit pe internet contraargumente la ceea ce a publicat presa”.

Punctual, precizările mele cu privire la denaturările din articol sunt:

●Subtitlul – „Ștefan Ivan, alt director cu carieră în SRI”

Am lucrat la SRI în perioada 1993-2006, 13 ani. Din aceștia, cel puțin 10 au fost în activitatea de analiză a informațiilor. Este o activitate onorantă, la o instituție a statului român. Nu știu de ce ar trebui să îmi fie rușine sau să explic iar și iar acest lucru. Consider cei 13 ani o școală pe care foarte puțini oameni au șansa să o primească. Nu a fost simplu sau ușor, dimpotrivă. Aluziile repetate și uneori discriminarea pe care o suport de 15 ani sunt dezonorante pentru cei care le fac. Nu mă cunosc, nu întreabă, însă au opinii. Probabil 13 ani de pușcarie mă faceau frecventabil, însă pentru 13 ani în slujba țării mele sunt damnat. 

Am plecat din SRI, la inițiativa mea, în anul 2006, fără a păstra vreo legătură cu foștii mei colegi, cu excepția câtorva care s-au mutat demult la SIE. Nu știu și nici nu vreau să știu cu ce se ocupă, însă sunt oameni inteligenți, cu care îmi place să beau o cafea. Dacă este ilegal, imoral sau îngrașă… îmi pare rău pentru cei care consideră asta.

Deci, în concluzie, sunt 15 ani de când am plecat de acolo, nu sunt ofițer acoperit și nu sunt plătit de vreun serviciu de informații. 

● Referitor la „sinecura” din Parlament 

„A trecut și el din SRI direct într-o sinecură în Parlament, în 2006. În timp ce lucra cu slujbă întreagă în Parlament, domnul Ștefan face un master în sociologie, un postuniversitar în psihopedagogie și un doctorat în economie. Plus mai multe cursuri de specializare.”

Conform DEX, „sinecură” înseamnă „slujbă, funcție bine retribuită, care cere muncă minimă sau nu cere nicio muncă”. 

Nu am „trecut” la Parlament în anul 2006, ci în 2008. „Sinecura” a fost un post de consilier parlamentar, la cabinet parlamentar. Respectivul parlamentar m-a cooptat în echipa sa de campanie și, ulterior, am lucrat împreună. Nu a existat nicio recomandare sau vreun fel de relație preexistentă. „Slujba bine retribuită” mi-a adus un venit lunar brut de 2.769 lei. 

În ceea ce privește școala, din 2008 până în 2014 sunt 6 ani. Succesiunea existentă în CV și ignorată de autor este următoarea: 

2008-2010  Master analiza informațiilor – Universitatea București

2010-2011 Curs Postuniversitar DPPD – Universitatea Ecologică București

2011-2014 Doctorat economie (analiza informațiilor în economie) – Academia Română

Prin formularea folosită în articol se sugerează că ar fi fost făcute într-un timp foarte scurt, precum și că nu ai putea să mergi la serviciu și la școală în același timp. Cu puțin efort, se poate. 

Continuarea studiilor simultan cu existența unui loc de muncă reprezintă situația în care se află și astăzi majoritatea studenților la cursurile de master, cel puțin. Apoi, programul de master a fost unul deosebit – practic s-a derulat la sfârșit de săptămână -, iar doctoratul a presupus doar în primul an prezența fizică, pentru perioade foarte scurte, de max 6 ore pe săptămână, la cursuri predate la Academie. Îmi pare rău că trebuie să fac aceste precizări, însă, pentru persoane care formulează opinii – fără a avea contact cu mediul universitar și care nici nu doresc să se documenteze – pot fi utile în viitor. Studiile postuniversitare nu presupun, de cele mai multe ori, exclusivitatea timpului celui care le urmează, nici în România, nici oriunde în lume. 

●Referitor la poziția de lector la Facultatea de Administrație și Afaceri din cadrul Universității București

“Devine lector la Facultatea de Administrație și Afaceri, cu doi ani înainte de a termina doctoratul. Zero publicații științifice. În fapt, nu am găsit nici măcar un singur articol publicat de domnia sa”.

În niciun CV nu apare titulatura de „lector”, ci aceea de „lector asociat”. În conformitate cu Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, „în învăţământul superior poate funcţiona personal didactic asociat. În raport cu necesităţile academice proprii, senatul universitar poate aproba invitarea în cadrul instituţiei de învăţământ superior a unor cadre didactice universitare şi a altor specialişti cu valoare recunoscută în domeniu, din ţară sau din străinătate, în calitate de cadre didactice universitare asociate invitate”. Deci cadrele didactice universitare asociate nu trebuie să îndeplinească condițiile de eligibilitate utilizate pentru cadrele didactice universitare titulare. 

Am avut șansa ca unul dintre profesorii în fața cărora am susținut examenul de admitere la Școala Doctorală a Academiei Române să fie profesor la Facultatea de Administrație și Afaceri (FAA) din cadrul Universității București, iar domnia sa mi-a făcut onoarea de a mă invita să predau la unul dintre programele de masterat pe care le coordona – cel de Consultanță în Afaceri. M-a cunoscut la acel examen și tot atunci a lansat invitația. Se întâmpla în urmă cu 10 ani și de atunci invitația a fost reluată, sub diverse forme, în fiecare an. De altfel, este singurul curs de Competitive Intelligence (competitivitate prin informație) care există la acest nivel în România (sub această titulatură mai există câteva încercări, însă îmi permit să afirm că, în conținut, nu au legătură cu respectivul domeniu). 

În ceea ce privește afirmația autorului conform căreia domnia sa nu a putut identifica „nici măcar un articol” este cel puțin de neînțeles. Articolele publicate sunt disponibile la o simplă căutare pe Google sau, mai bine, pe Google Academic.

Sunt publicate articole în periodice sau conferințe la mai toate universitățile din România și câteva în afara țării. Desigur, personalitățile care fac parte din consiliile științifice ale publicațiilor și cei care au făcut evaluarea per review au dat girul textelor respective. 

Nu îmi doresc o carieră universitară în sensul clasic. Nu am numărul de articole pe care le are un cadru universitar titular și, probabil, nici calitatea acestora nu este de vreun premiu, însă fiecare articol are în spate multă muncă și timp alocat. Am apreciat și apreciez critica celor care înțeleg domeniul sau a celor care propun soluții alternative. Nu am căutat niciodată like-uri sau aprecierea celor care se pricep la orice.   

Într-un domeniu de pionierat în România am încercat să aduc rigoare și profesionalism activității respective. Am considerat că o pot face în acest mod: specializându-mă eu înainte de a avea opinii sau de a încerca să evaluez ceea ce fac alții. Opiniile mele sunt de găsit în paginile revistei Economistul din ultimii 3 ani și la jurnaliști care își fac meseria și le cer.

În ultimul an, am avut ocazia, în cadrul Project Syndicate, să public opinii alături de unele dintre cele mai importante nume din domeniul economic la nivel mondial. Este onorant pentru mine și trist pentru cei care nu reușesc să găsească ceea ce este evident. Îmi pare rău că publicațiile nu sunt accesibile tuturor pe internet, însă, pentru cineva interesat, sunt relativ ușor de găsit la standurile de presă.

Evaluarea o fac pentru studenți, ca lector asociat la FAA și pentru doctoranzi în economie la Institutul de Economie Națională din cadrul Academiei Române, ca mentor. 

● Despre cele 8 locuri de muncă la stat

“În 2015 deja face bani din 8 locuri diferite de la stat, ……..”.

Da, în acel an, am avut 8 locuri de muncă. Terifiant, dacă ne oprim aici. 

La o banală privire, puțin, foarte puțin, critică, este evident că nu au fost în același timp. Sunt unele de o lună, unele de 3 luni și altele pentru întregul an. Declarația de avere nu este un instrument de numărat locurile de muncă, ci unul din care reiese câți bani ai primit și de unde. Bun! De unde… se vede. Cât? Ne ajută aritmetica de clase primare… 44.816 lei pentru întregul an. Împărțim la 12 luni și obținem 3.734 lei pe lună. Adică 868,5 euro net pe lună (la un curs de 4.3). Parcă nu mai e așa mult, nu? O abordare corectă de genul „În 2015 face bani din 8 locuri diferite de la stat, în total 868,5 euro pe lună” nu servea nicicum „obiectivității” urmărite în articol.

Există și o explicație simplă pentru rezultatul aritmeticii de clase primare. Locurile foarte prost plătite nu sunt vizate de cei care vin din zona politică sau de apropiați ai acestora. Ministerul, însă, trebuie să aibă reprezentanți și acolo. 

●Despre seria de miniștrii

“Domnul Ștefan Ivan consiliază o serie de miniștri, iar numele său apare în mai multe scandaluri în presă”.

Formularea este dezarmantă. Nimic despre cine, cum, de ce? Activitatea mea profesională dintre anii 2014 și 2017 a însemnat, fără a fi membru sau simpatizant al vreunui partid politic, prezența în 5 cabinete de ministru (energie și economie). Am ales cu cine să lucrez și am avut ca obiectiv declarat domnilor miniștri dorința de a participa la elaborarea strategiilor pentru domeniile respective. Am refuzat invitația de a lucra cu alți miniștri, din afara zonei economice, deși au existat mai multe invitații. La energie, în două mandate, am facut parte din echipele care au elaborat documente strategice. La Ministerul Economiei nu s-au cristalizat proiecte de strategie, deși intenții au fost. Am părăsit zona guvernamentală atunci când am considerat că perspectiva elaborării unor strategii serioase se îndepărtează.

„Scandalurile în presă” sunt, cel mai probabil, acele câteva articole din presa locală, la fel de serioase și bine documentate precum cel prezent. Cel puțin „opinanții” locali au fost mai tranșanți. Primisem „sinecura” la 45 de ani fără să fi lucrat nicăieri până pe la 35 și având doar liceul. Am acordat acelor articole atenția pe care o merită orice astfel de pretins demers jurnalistic – nu am reacționat și se pare că nu am facut bine. Au devenit repere de calitate pentru „opinii” din viitor… 

● Rapiditatea obținerii unei funcții de director la Electrica

“Acum este deja director de strategie generală la Electrica….. și câștigă cu mult peste 100.000 de euro pe an”. 

Mi-am continuat specializarea în domeniul planificării strategice și după anul 2016. Motivul este că prin companiile pe unde am trecut în ultimii ani nu am găsit specialiști în elaborarea și cascadarea de strategii corporative. Da, am sesizat această oportunitate, am învățat ce era de învățat și fac strategii pentru diverse niveluri. 

După 35 de ani de muncă și vreo 26 de ani de școală (fără cursurile de perfecționare) fac planificare strategică la Electrica. Nu sunt pe o funcție de director executiv (director în sensul Legii 31/1990), ci pe una sub acest nivel. Activitatea mea profesională este evaluată conform standardelor interne ale companiei și nu au fost probleme în ultimii 3 ani. 

În legătură cu suma trecută în articol, este, cel mai probabil, o regretabilă eroare de calcul. Probabil că anul calendaristic are, în accepțiunea celui care a calculat, mult peste 12 luni și au fost extrapolate veniturile lunare. O iau drept o urare de mult mai bine!”.

Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!  

Urmărește-ne pe Google News