Televiziunile nu vorbesc despre medicii romi, dar insistă pe romii amendați
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Unul dintre cei mai cunoscuți activiști pentru egalitatea de drepturi și activist contra discriminării se ridică azi împotriva relatărilor în care televiziunile, dar și unele ziare și site-uri, pun accent pe etnie atunci când prezintă fenomene negative.
Zonele locuite în majoritate de romi, peiorativ de cele mai multe ori, sunt numite țigănii. Unele țigănii se mai numesc și Dallas, Satul Olimpic, California, Nato, Căcata, India, Colonie etc. Numele, evident, sunt acordate peiorativ și în contrast cu realitățile sociale din acele cartiere.
Culmea este că aceste denumiri sunt folosite de către (și uneori acordate) chiar de către autoritățile locale, cele responsabile pentru ignorarea acestor comunități, pentru lipsa de resurse și investiții în cei 30 de ani de democrație relativă.
Într-adevăr, unde începe „țigănia” se termină rețeaua de apă și canalizare, asfaltul, de multe ori chiar și electricitatea.
Primăriile nu au investit în aceste cartiere din diverse motive, dar cele mai frecvente sunt: rasismul, clasismul și corupția! Aceste două fenomene sociale, relevante politic, merg mână-n-mână!
Nu de puține ori, așa cum am mai tot semnalat, unii lideri romi - cei care se consideră politicieni - contribuie din plin la a face posibilă existența acestor trei fenomene (din motive personale, evident).
Din „țigănie” accesul copiilor la educație este mai dificil și, nu de puține ori, se preferă segregarea etnică în școli în care calitatea educațională este, oricum, discutabilă. Din acest motiv, în România a apărut ocupația de „mediator școlar”, cu rolul de a media accesul la școală al copiilor romi.
Medicii din zonă nu băgau în seamă locuitorii acestor cartiere și așa a apărut funcția de „mediator sanitar”, oameni angajați de către autorități să faciliteze comunicarea dintre membri comunității și instituțiile medicale. Tot în „țigănie”, din motive istorice din perioada comunistă, mulți nu dețin documente pe locuințele lor (deși locuiesc acolo de peste 50 de ani). Primăriile preferă să ignore problema aceasta pentru că, sigur, o vulnerabilitate e un argument electoral serios.
Unii dintre cei care nu au acte pe casă, după cum spune legea, nu au nici cărți de identitate. Unii primesc acte provizorii atunci când identificarea lor e importantă – vezi alegeri, de exemplu.
Evident, oamenii care locuiesc în aceste cartiere sunt mai săraci, mai expuși tuturor bolilor posibile, mai puțin educați (deci nu pot fi formați pentru multe profesii) și, în plus, mai sunt și „țigani”. Ce văd toți ceilalți cetățeni? Ei bine, doar faptul că sunt romi! Adică unii pe care îi percepem diferiți de noi, străini și pentru care nu facem efortul să pricepem de ce trăiesc în condițiile secolelor trecute.
Nimeni nu vrea să fie sărac, să nu aibă apă curentă, să nu fie educat, să nu poată munci, să nu poată dezvolta o afacere sau să nu fie respectat. Problema stă în condițiile de „start” și în obstacolele întâmpinate de individ pe parcursul evoluției sale către viața de adult.
Practic, mulți romi sunt captivi într-un cerc vicios din care nu au cum să iasă singuri. Nu au cum să își găsească o altă cale de dezvoltare, pentru că în foarte multe comunități planificarea resurselor e doar pentru o zi. Preocuparea e pentru ce mâncăm azi și mâine, nu pentru „luxul teoretic” al drepturilor omului la dezvoltare.
Jurnaliști și primari uniți în prejudecăți
Din păcate, acolo unde începe „țigănia” se termină și etica unor jurnaliști, similar cu abordarea primarilor sau a altor autorități locale. Digi24 este un bun exemplu în acest sens, mai ales că platforma Aresel a sesizat CNA pentru derapajele etniciste recente, dar nu e singurul. Televiziunea de știri mai sus amintită, din păcate, și-a făcut o politică editorială din blamarea „asistaților social” și din etnicizarea unor iregularități, acolo unde nu e cazul, ca justificare pentru ineficiența politică și/sau împovărarea economică a țării. Sigur, au uitat de cele mai multe ori să amintească despre exploatarea muncitorilor de către companiile private, au neglijat să precizeze procentele reale a celor ce beneficiază de indemnizații de tot felul, subiectul pensiilor speciale li se pare marginal și, în schimb, orice ține de business e extraordinar.
Mă tot întreb, uitându-mi la Digi24 sau citind adevărul.ro, știripesurse, hotnews.ro, gândul.ro și multe publicații locale, ce relevanța are etnia unui bolnav de coronavirus?
Sau ce relevanță are faptul că o localitate – Țăndărei - în care locuiesc și romi (dar majoritatea locuitorilor sunt etnici români) este pusă în carantină?
Cei de la Digi24 au simțit că-i rost să înfierbânte sângele audienței, cu argumentul etnic și al practicilor culturale imaginate, ce ar favoriza răspândirea virusului.
Nimic mai fals, mai ipocrit, mai stereotip și mai lipsit de etică profesională. Virusul nu discriminează, în egală măsură pot fi afectați romi, români, italieni, chinezi, turci, tătari, unguri, germani, francezi, americani – oameni într-un cuvânt.
Dar argumentul etnic e important, pentru că stârnește prejudecățile structurale în ceea ce-i privește pe romi și furnizează țapul ispășitor pentru criza curentă; eventual, și pentru ceea ce va urma.
Din acest punct de vedere, nu există nici o diferență între baronul local și jurnalistul Digi24. Ambii profită de pe urma sărăciei, a discriminării, a prejudecăților și stereotipurilor pentru avantaje proprii și imediate.
Sigur, Digi24 și site-urile de știri menționate mai sus, nu au vorbit nici o clipă despre medicii si asistenții medicali romi. Ei nu au etnie, sunt doar profesioniști.
Nu au vorbit nici despre profesorii, polițiștii, jandarmii și militarii romi – etnia lor e irelevantă. Etnia contează doar atunci când avantajele antreprenoriale sau politice sunt ușor de capitalizat. În rest, la fel ca-n istoria recentă, Bănel redevine țigan atunci când dă autogol în meciul cu Real Madrid.
