Tot mai multe românce aleg sau reușesc să devină mame după pragul de 40 de ani. În spatele cifrelor și al statisticilor se ascund însă povești profunde despre perseverență, stăpânire de sine, dar și lupta cu prejudecățile sociale. Elena Mihaela Pruteanu, mamă la 42 de ani, după un parcurs de 15 luni marcate de provocări, analize și emoții intense, a povestit pentru Libertatea experiențele prin care a trecut pentru a-și vedea visul împlinit, iar dr. Corina Gică, medic primar obstetrică-ginecologie și specialist în infertilitatea cuplului, explică ce înseamnă cu adevărat maternitatea la peste 40 de ani, demontează cele mai frecvente mituri legate de rezerva ovariană și arată de ce factorul timp devine crucial.
Elena Pruteanu, mamă la 42 de ani: „Toată așteptarea, sacrificiile și temerile au căpătat un sens”
Pentru Elena, decizia de a deveni mamă la 40 de ani a fost asumarea deplină a unui vis de o viață. Deși drumul până la testul pozitiv a durat un an și jumătate și a presupus proceduri de fertilizare in vitro (FIV), sprijinul echipei medicale și determinarea au ajutat-o să depășească orice obstacol.
„Mi-am dorit dintotdeauna să devin mamă, însă viața nu a urmat exact planurile pe care le aveam. La 40 de ani am simțit că îmi doresc mai mult ca oricând să fac acest pas și am decis să lupt pentru acest vis, indiferent de obstacole. Drumul a fost lung și plin de emoții, dar momentele în care am văzut rezultatul pozitiv au fost dintre cele mai emoționante din viața noastră”, mărturisește Elena.
Elena recunoaște că nu a fost ocolită de comentarii sau presiuni legate de vârstă: „Au existat persoane care au considerat că este târziu să devii mamă. Totuși, am observat că multe dintre aceste opinii sunt bazate pe prejudecăți. Realitatea este că fiecare femeie are propriul ritm, iar maternitatea nu are o vârstă universală.”
Alegerea de a aduce pe lume bebelușul prin operație cezariană a fost luată la recomandarea medicului, având în vedere istoricul medical și faptul că sarcinile FIV necesită o atenție sporită pentru ca totul să se desfășoare în maximă siguranță. Pe 1 septembrie, Elena a adus pe lume primul ei copil.
Ce spune medicul Corina Gică despre realitatea biologică din spatele sarcinilor la 40+
Tot mai multe femei ajung să nască la vârste mai înaintate, un fenomen determinat atât de factori sociali, cât și de progresele din medicina reproductivă.
„În România, la fel ca în restul Europei, vedem tot mai multe paciente care devin mame după vârsta de 40 de ani. În 2023, aproximativ 4% dintre nașterile din România au fost la paciente de 40 de ani sau peste”, a precizat dr. Corina Gică.
Totuși, medicul atrage atenția asupra unei distincții esențiale pe care femeile trebuie să o înțeleagă:„Nu a crescut fertilitatea biologică a femeilor după 40 de ani, ci a crescut numărul și ponderea femeilor care ajung să nască la această vârstă. Fertilitatea feminină continuă să scadă semnificativ odată cu vârsta, în special prin scăderea numărului și a calității ovocitelor. Ceea ce s-a schimbat sunt posibilitățile oferite de medicina reproductivă”, explică dr. Corina Gică.
Vârsta ovocitelor este factorul decisiv în obținerea unei nașteri. Deși ciclurile repetate cresc șansa acumulată de succes până la 42 de ani, după vârsta de 43 de ani eficiența FIV cu ovocite proprii devine minimă, motiv pentru care specialiștii încep să recomande opțiunea ovocitelor donate.
Mituri despre fertilitate după vârsta de 40 de ani
În practica medicală, una dintre cele mai frecvente confuzii legate de rezerva ovariană este concepția că un nivel AMH bun garantează ovocite de calitate. AMH înseamnă Hormon Anti-Müllerian și este, de fapt, o proteină produsă de țesuturile reproductive. Testul AMH este folosit în principal ca cel mai fidel indicator al rezervei ovariene la femei. Astfel un AMH mare indică o rezervă ovariană bogată (mulți foliculi rămași), în timp ce un AMH mic indică o rezervă ovariană scăzută (număr redus de foliculi).
În realitate, nivelul AMH și numărul foliculilor antrali indică doar cantitatea de ovocite disponibilă și modul în care organismul va răspunde la stimulare, însă nu garantează calitatea genetică a acestora. Chiar dacă la 40–42 de ani rezerva ovariană este rezonabilă, ovocitele păstrează vârsta biologică a pacientei, crescând proporția celor cu anomalii cromozomiale, atrage atenția medicul ginecolog.
Un alt mit extrem de răspândit este ideea că procedura FIV poate „repara” sau compensa în totalitate efectul vârstei. Dr. Corina Gică subliniază că fertilizarea in vitro ajută doar la obținerea și selectarea embrionilor, oferind instrumente mai avansate, însă nu poate întineri și nu poate vindeca ovocitul.
De asemenea, testarea genetică PGT-A (Testarea Genetică Preimplantațională pentru Aneuploidii, o analiză genetică realizată în cadrul procedurilor FIV) joacă un rol important în identificarea embrionilor euploizi (cei cu un număr normal de cromozomi). Deși testarea nu poate schimba structura genetică a embrionului, ea ajută la alegerea celor cu cel mai bun potențial, crescând șansele unei sarcini evolutive și economisind timp prețios.
În ceea ce privește stilul de viață și suplimentele promovate pentru îmbunătățirea calității ovocitelor, ginecologul precizează că atenția trebuie îndreptată către intervenții generale precum menținerea unei greutăți sănătoase, renunțarea la fumat și alimentația echilibrată. Nu există suplimente care să inverseze efectul vârstei sau să transforme biologic un ovocit de 42 de ani într-unul de 30 de ani.
Lupta cu anomaliile cromozomiale: 12 embrioni, un singur embrion sănătos
Dr. Corina Gică a descris parcursul medical prin care a trecut Elena până la obținerea sarcinii finale: un drum de 15 luni, în care s-au efectuat 5 proceduri FIV. În total, s-au obținut și testat prin analiza genetică PGT-A 12 embrioni. Dintre aceștia, un singur embrion a fost euploid, adică sănătos din punct de vedere cromozomial. Transferul acestui singur embrion a condus la obținerea sarcinii în decembrie 2025 și la nașterea cu succes din septembrie 2026.
„La 40–42 de ani, mai mult de jumătate dintre embrioni pot fi aneuploizi (cu anomalii cromozomiale), iar după 42–43 de ani această proporție poate ajunge la 70–80%. PGT-A nu creează embrioni sănătoși, dar ne ajută să îi identificăm pe cei buni, reducând transferurile inutile și riscul de oprire din evoluție a sarcinii”, punctează medicul.
Avantajele maturității: „Am mai multă răbdare și claritate”
Dincolo de tratamente, investigații genetice și oboseala firească a primelor zile de lăuzie, Elena Mihaela Pruteanu consideră că vârsta de 42 de ani îi aduce avantaje majore în rolul de mamă.
Sfaturi pentru femeile de peste 40 de ani
Nu irosiți timpul prețios: Dr. Corina Gică recomandă ca la peste 40 de ani femeile să nu aștepte 6 sau 12 luni de încercări naturale înainte de a merge la un specialist. Evaluarea fertilității trebuie făcută imediat.
Implicați partenerul de la început: Fertilitatea este o ecuație de cuplu. Vârsta paternă afectează calitatea spermei și integritatea ADN-ului spermatic, motiv pentru care bărbatul trebuie investigat în paralel (spermogramă, indice de fragmentare ADN).
Eliberați-vă de vinovăție: „Nu putem judeca la 40 de ani deciziile pe care le-am luat la 30 de ani. Trecutul nu îl mai putem schimba, dar putem decide, fără vinovăție, ce facem de astăzi înainte”, este mesajul dr. Corina Gică.
Păstrați-vă speranța: Mesajul Elenei pentru toate femeile aflate la răscruce este simplu: „Să nu renunțe la visul lor doar din cauza vârstei. Să aibă încredere în ele, să se înconjoare de oameni care le susțin și să aleagă medici în care au încredere. Pentru mine, toate provocarile au meritat în momentul în care mi-am ținut copilul în brațe.”
Mai multe vedete din România au devenit mame după vârsta de 40 de ani, demonstrând că maternitatea poate veni în momente diferite ale vieții. Printre ele se numără Gabriela Cristea, Simona Gherghe, Alessandra Stoicescu, Cristina Cioran și Ramona Bădescu, care au vorbit deschis despre experiențele lor.
Pentru a intra în Programul FIV 2026, femeile care depun cererile trebuie să aibă vârsta cuprinsă între 24 și 42 de ani (împliniți la data depunerii cererii).