Concediu medical: Ce reprezintă, în ce situații se poate acorda și câte zile se pot lua într-un an?
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În viața oricărui angajat, pot apărea momente în care fie starea de sănătatea nu îi mai permite să lucreze, fie apar situații de risc pentru membrii familiei care au nevoie de asistență. În alte cazuri, incapacitatea temporară de muncă și solicitarea unui concediu medical este necesară în cazul unui accident de muncă sau de o sarcină cu risc medical.
Cuprins:
Astfel, orice angajator sau specialist în resurse umane ar trebui să cunoască legislația privitoare la concediul medical, în ce condiții se acordă, care este durata sa maximă, precum și ce efect are acesta asupra salariului.
Ce înseamnă concediu medical
Când discutăm de concediu medical ne referim la zilele în care angajații nu pot lucra din cauza unei afecțiuni grave de sănătate fizice sau mentale. De asemenea, o persoană mai poate beneficia de concediu medical dacă există necesitatea de a oferi îngrijire unui membru al familiei.
Este un drept legal de care beneficiază orice angajat, ceea ce înseamnă că orice angajator este obligat să permită concediul medical. De asemenea, dacă ai o firmă sau lucrezi ca specialist de resurse umane, este important să știi pentru început că există mai multe tipuri de concedii medicale, și că remunerația financiară în astfel de situații este cuprinsă între 75% și 100% din salariul brut.
Câte tipuri de concediu medical există și de câte zile se poate beneficia?
Conform legii, există mai multe tipuri de concedii medicale, clasificate în funcție de nevoia sau problema apărută. Iată care sunt aceste situații, iar dacă vrei să afli mai multe despre legile care reglementează acordarea acestora, poți citi pe blogul NextUp un GHID complet despre concediul medical cu informații foarte utile:
- Concediu medical pentru risc maternal. Se acordă femeilor însărcinate care lucrează în medii și condiții de lucru ce pot afecta sarcina, cu substanțe toxice, ce pot pune în pericol sănătatea fătului. Este acordat în urma recomandării medicului de familie sau a medicului de obstetrică-ginecologie pe o perioadă de maximum 120 de zile integral sau fracționat, înainte sau după concediul de maternitate;
- Concediu medical pentru sarcină. Angajatele însărcinate pot beneficia de concediu medical pe o durată maximă de 126 de zile calendaristice care poate fi luată în două etape – prenatal și postnatal – cu o durată minimă obligatorie de 42 de zile calendaristice pentru concediul postnatal;
- Concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă. Concediul se acordă pe o durată de cel mult 183 de zile în interval de un an, socotite de la prima zi de îmbolnăvire pentru afecțiunile obișnuite și a rănirilor provocate în timpul liber;
- Concediu medical cauzat de un accident de muncă. În cazul unui accident la locul de muncă sau al unor boli profesionale apărute ca urmare a exercitării unei anumite meserii se acordă concediu medical cu o durată de mult 180 de zile în decursul unui an;
- Concediu medical pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității de muncă. Angajatul poate să solicite reducerea numărului de ore de lucru cu o pătrime din durata normală pentru o perioadă de cel mult 90 de zile în ultimele 12 luni anterioare primei zile de concediu. De asemenea, poate intra în concediu pentru carantină (dacă pacientul a fost diagnosticat cu o boală contagioasă) sau poate beneficia de tratament balnear și de recuperare a capacității de muncă, în baza unui bilet de trimitere;
- Concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav. Ambii părinți pot beneficia de concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav dacă au îndeplinit stagiul de cotizare de cel puțin 6 luni în ultimul an la sistemul public de asigurări sociale. Se acordă pentru cel mult 45 de zile calendaristice pe an. În cazul în care copilul este diagnosticat cu boli infecto-contagioase, este imobilizat în sisteme specifice aparatului locomotor sau este supus unor intervenții chirurgicale, durata poate fi prelungită la 90 de zile, dar numai la recomandarea medicului specialist.
În ce condiții se acordă concediul medical
Pentru ca un salariat să poată beneficia de concediu medical, este necesar să aibă domiciliul stabil în România și ca angajatorul să fi plătit contribuțiile la asigurările sociale de sănătate cel puțin șase luni din ultimele 12 luni.
De asemenea, activitatea sa profesională trebuie să fie desfășurată în baza unui contract individual de muncă, a unor raporturi de serviciu, acte de detașare sau pe baza unui statut special, prevăzut în lege.
În plus, se poate beneficia de concediu medical și dacă angajatul realizează venituri din activități independente sau a încheiat un contract de asigurări sociale pentru concedii și indemnizații.
Chiar dacă nu îndeplinesc aceste condiții, mai pot beneficia de concediu medical persoanele care se încadrează într-una din următoarele situații:
- Sunt membri ai unei asociații familiale;
- Activează ca manager sau administrator și au încheiat un contract de management sau administrație;
- Desfășoară o activitate independentă;
- Au încheiat un contract de asigurări sociale pentru concedii și indemnizații.
Coduri concedii medicale plătite. Cât se plătește din venitul brut obținut?
Orice concediu medical se calculează pornind de la baza de calcul legală. Baza de calcul lunară nu trebuie să fie mai mare de 12 salarii minime brute pe țară.
Media zilnică se calculează împărțind baza ultimelor șase luni la numărul zilelor de stagiu din ultimele șase luni. Mai apoi, valoarea indemnizației se calculează prin înmulțirea numărului de zile de concediu medical cu media zilnică și cu procentul de acordare, după cum urmează:
- 01 – Boală obișnuită – se plătește 75% din venitul brut obținut. Valoarea indemnizației se calculează prin următoarea formulă: suma salariilor brute în ultimele șase luni / suma zilelor de stagiu din ultimele șase luni x 0,75 x numărul de zile de concediu medical;
- 02 – Accident în timpul deplasării la și de la locul de muncă spre casă – 80-100% din venitul brut lunar, în funcție de gravitate;
- 03 – Accident de muncă – 80-100% din venitul brut obținut;
- 04 – Boală profesională – 80-100% din venitul brut obținut;
- 05 – Boală infecto-contagioasă din grupa A – 100% din venitul brut obținut;
- 06 – Urgență medico-chirurgicală – 100% din venitul brut obținut;
- 07 – Carantină - 75% din venitul brut obținut;
- 08 – Sarcină și lăuzie – 85% din venitul brut obținut;
- 09 – Îngrijirea copilului bolnav, până la vârsta de șapte ani, sau a copilului cu handicap sau boli grave, până la 18 ani – 85% din venitul brut;
- 10 – Reducerea cu 1/4 a duratei normale de lucru – 25% din venitul brut obținut;
- 11 – Trecerea temporară la altă muncă – 25% din venitul brut obținut;
- 12 – Tuberculoză – 100% din venitul brut obținut;
- 13 – Unele boli cardiovasculare – 75% din venitul brut obținut;
- 14 – Neoplazii sau SIDA – 100% din venitul brut obținut;
- 15 – Risc maternal – 75% din venitul brut obținut.
Pentru că în firmele cu mulți angajați acest tip de calcule pot deveni complicate și consumatoare de timp, este recomandabilă utilizarea unui program de salarizare automatizat, care face mult mai ușoară muncă specialistului în resurse umane, a contabilului sau a angajatorului.
Ce se întâmplă dacă depășești 90 de zile de concediul medical?
Potrivit legii, medicul de familie poate acorda un certificat de concediu medical pe o durată de maximum 14 zile. Cele două săptămâni pot fi prelungite de două ori până la cel mult 90 de zile, însă doar la recomandarea medicului specialist.
Începând cu a 91-a zi, concediul se poate prelungi de către medicul specialist pana la 183 de zile, cu aprobarea medicului expert al asigurărilor sociale.
Există cazuri excepționale, în care concediul medical poate ajunge până la un an sau chiar mai mult. În această categorie intră bolnavii de tuberculoză, SIDA și alte boli grave. Bolnavii cu tuberculoză pulmonară operată sau osteoartrită pot avea un concediu medical de până la 18 luni în doi ani.
S-a demonstrat că angajatorii care investesc în bunăstarea angajaților, beneficiază de menținerea unei productivități ridicate pe termen lung și de retenția acestora în companie. Un soft de salarizare îți permite să ai o vedere de ansamblu asupra istoricului fiecărui angajat, așadar NextUp te ajută să ai o evidență clară asupra situației angajaților și să îți protejezi afacerea de riscuri și amenzi.
