De ce amână femeile din România vizita la ginecolog. Un specialist din Iași: „Puteau fi evitate cu un control simplu”

Un medic specialist obstetrică-ginecologie la Spitalul Elena Doamna din Iași, ale cărui informații medicale pot fi consultate pe drmihoci.ro, vede acest tipar în fiecare săptămână. Și spune că, de cele mai multe ori, cazurile care l-au marcat cel mai mult puteau fi evitate cu un control simplu.

Rușinea și frica, mai puternice decât simptomele

Motivele pentru care femeile amână sunt mai complexe decât par la prima vedere. Nu e vorba doar de nepăsare.

„Vin paciente care știau de luni de zile că ceva nu e în regulă, o durere, o sângerare neobișnuită, dar au ales să ignore. Unele de rușine, altele de frică de ce ar putea găsi. E un paradox: exact teama de diagnostic le împiedică să obțină unul la timp”, spune medicul.

La această teamă se adaugă bariere practice: programări greu de obținut, costuri percepute ca ridicate, sau pur și simplu sentimentul că vizita la ginecolog e ceva ce „mai poate aștepta”.

Ce se întâmplă când se amână prea mult

Ginecologia preventivă funcționează pe un principiu simplu: cu cât o problemă este depistată mai devreme, cu atât tratamentul este mai simplu, mai puțin invaziv și mai eficient.

Leziunile precanceroase ale colului uterin, de exemplu, pot fi prezente ani de zile fără niciun simptom. Detectate la timp printr-un test Babeș-Papanicolau, se tratează ambulatoriu, în câteva minute. Diagnosticate în stadii avansate, povestea e complet diferită.

„Am văzut cazuri care puteau fi evitate cu un control simplu. Nu e o judecată , înțeleg de ce femeile amână. Dar încerc să schimb perspectiva: consultația ginecologică nu e un motiv de stres, e un instrument de liniște”, explică medicul.

România, la coada Europei la screening

Problema amânării nu e individuală, e sistemică. România înregistrează una dintre cele mai scăzute rate de screening cervical din Uniunea Europeană: doar 6% în 2023, potrivit datelor prezentate la Conferința „Sănătatea Femeii” de la Palatul Parlamentului. Media europeană este de aproape trei ori mai mare.

Conform unui raport OECD din 2023, sub 30% dintre românce au declarat că au făcut un test Babeș-Papanicolau în ultimii trei ani , proporție aflată la jumătatea mediei UE. Diferențele sunt dramatice în funcție de venit și educație: 45% în rândul femeilor cu venituri mari, față de doar 13% la cele cu venituri mici.

Programul național de screening există din 2012 și oferă testarea gratuită femeilor între 25 și 64 de ani, o dată la cinci ani. Problema nu e lipsa accesului pe hârtie , ci lipsa obiceiului.

Primul pas: vino la un control

Specialiștii cred că schimbarea vine din educație și din normalizare, din a vorbi deschis despre sănătatea ginecologică, fără tabuuri.

„Nu trebuie să ai simptome ca să vii la control. De fapt, scopul unui consult preventiv este tocmai să verificăm că totul e bine. Dacă e bine, pleci liniștită. Dacă nu e, am detectat-o la timp, și asta face toată diferența.”

Programările la cabinet se pot face la numărul 0757 230 702, la Spitalul Elena Doamna Iași, Str. Elena Doamna nr. 49. Consultațiile pot fi efectuate și cu bilet de trimitere CAS.

Sursa imagine: https://drmihoci.ro/

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE