Stilul de viață al Generației Z, analizat de Asociația Dieteticienilor din România cu sprijinul Nestlé România.

După cum explică Nicoleta Tupiță, dietetician autorizat și Manager Nutriție Nestlé România și Europa de Sud-Est, acest amplu studiu face parte din eforturile Nestlé de a contribui la promovarea unui stil de viață sănătos pe plan local, începând cu înțelegerea nevoilor diferitelor generații.

Care a fost obiectivul acestui studiu asupra obiceiurilor generației Z?

Avem în acest studiu o radiografie extrem de valoroasă a stării de sănătate și a stilului de viață și alimentație în rândul Generației Z, preponderent din mediul urban, desigur. Astfel de studii, mai ales dacă sunt corelate și cu alte date statistice, pot ajuta la evaluarea stării de sănătate a acestei categorii de vârstă la nivel național, precum și la elaborarea de politici sociale, medicale și profesionale, pentru că vorbim de o generație aflată la începutul carierei profesionale.

Studiul „Evaluarea stilului de viață și a obiceiurilor alimentare în rândul tinerilor cu vârsta între 18 și 30 de ani din România”, a fost realizat de Asociația Dieteticienilor din România în perioada 3 februarie – 11 mai 2025, pe un eșantion de 1.205 participanți din România, dintre care 47% femei și 53% bărbați, vârsta medie a grupului fiind puțin peste 23 de ani. 

Cum arată generația Z, potrivit rezultatelor acestui studiu? 

Studiul a relevat că majoritatea participanților (60,8%) au un Indice de Masă Corporală (IMC) în intervalul normal, însă aproximativ 32,5% sunt supraponderali sau obezi. Distribuția IMC-ului evidențiază diferențe semnificative între sexe: 68% dintre femei se încadrează în categoria de greutate normală, în timp ce peste 42% din bărbați sunt supraponderali sau au diferite grade de obezitate.

Îngrijorător este faptul că unul din trei tineri sunt supraponderali sau prezintă obezitate, acest procent fiind mult mai ridicat în rândul bărbaților. Printre factorii alimentari corelați cu un IMC crescut se numără consumul frecvent de băuturi carbogazoase, mezeluri, carne roșie și dulciuri. În plus, doar 46% din totalul respondenților își ating nivelul recomandat de activitate fizică săptămânală. Distribuția nivelului de activitate fizică a evidențiat diferențe semnificative între sexe. Aproape 57% dintre bărbați au declarat că ating recomandările de activitate fizică (≥150 min/săptămână moderată sau ≥75 min viguroasă), comparativ cu doar 34% dintre femei.

Diferențele de masă corporală între cele două sexe, coroborat cu diferențele în activitatea fizică sunt un prim indiciu asupra faptului că greutatea în exces mai frecventă în rândul bărbaților se asociază mai degrabă cu o alimentație dezechilibrată decât cu lipsa activității fizice. 

Ce mănâncă tinerii din generația Z?

Majoritatea covârșitoare a respondenților (95.1%) au declarat că urmează un model alimentar omnivor, consumând alimente de toate tipurile, inclusiv carne, lactate, ouă, fructe, legume și cereale. Modelele alimentare bazate predominant pe plante au fost rare. 

De asemenea, aproape 93% din respondenți consumă 2 sau 3 mese principale pe zi. Femeile tind să urmeze mai strict structura clasică de 3 mese, în timp ce bărbații declară mai frecvent consumul a 4 sau mai multe mese.  Diferențele sunt semnificative statistic, sugerând posibile variații în obiceiurile alimentare zilnice între sexe.

Pe de altă parte, tinerii români manifestă un interes ridicat pentru alegeri informate evidențiat printr-un procent de peste 85% dintre respondenți care citesc etichetele produselor cel puțin ocazional.

Care sunt principalele aspecte pe care tinerii din Gen Z le pot îmbunătăți ușor în stilul de viață?

Gen Z au probabil cel mai mare acces la informații și știu să navigheze cel mai bine în mediul online. Este un mare avantaj, dar vine și cu riscuri. Informațiile  pot veni și din surse mai puțin susținute științific sau de la persoane neautorizate. Este important ca Gen Z să fie ghidați înspre selectarea informațiilor corecte cu privire la stilul de alimentație și sănătate pentru a lua cele mai bune decizii. 

De asemenea, tinerii sunt mult influențați de trendurile nutriționale. Un asemenea trend este postul intermitent. Vedem că micul dejun este luat zilnic de un  procent destul de mic (37,2%). Posibil ca acest aspect să fie influențat de promovarea modelelor inadecvate de post intermitent care încurajează săritul peste micul dejun. 

Gen Z sunt mult mai tehnologizați. Tehnologia ne face viața mult mai ușoară, dar în unele cazuri ne reduce activitatea fizică neplanificată, cea pe care o făceam mai demult fără ca măcar să o conștientizăm. Astfel, pentru a se menține activi, tinerii trebuie să recupereze prin a face sport și a-și face timp pentru această activitate în agenda zilnică. 

Chiar dacă au o bună stare de sănătate, tinerii ar trebui să se adreseze medicilor și specialiștilor autorizați în nutriție pentru verificări periodice și implementarea prevenției primare. Mai ales în rândul bărbaților, vedem din studiu că 33,8% sunt supraponderali. Aceștia ar putea reveni ușor la o greutate normală cu mici intervenții nutriționale și de stil de viață, reducând astfel riscul de a deveni obezi, stadiu în care sănătatea are de suferit și revenirea la greutate normală este mult mai dificilă.

Ce facem cu concluziile acestui studiu? 

Studiul nostru ne oferă o bază solidă pentru dezvoltarea de măsuri preventive și intervenții adaptate realităților actuale ale acestei generații, reflectând atât provocările, cât și oportunitățile care definesc comportamentele lor nutriționale și cotidiene. Vom continua să explorăm obiceiurile de viață și alimentație ale tinerilor pentru a ne putea da seama, cel puțin la nivel exploratoriu, cum trăiește, muncește, se relaxează și doarme, și mai ales ce mănâncă Generația Z, cea pe care ne bazăm acum atât de mult atunci când vorbim de viitorul României.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE