ANALIZĂ. Câți elevi se transferă după clasa a IX-a fiindcă nu au ales bine liceul? „Sunt multe rute”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Școala 9 a cerut tuturor inspectoratelor școlare din țară numărul transferurilor după clasa a IX-a.
Cuprins:
„Ceea ce încercăm noi să facem cu această admitere la liceu este să potrivim mai bine elevul cu profilul pe care şi-l alege, pentru că vedem multe răzgândiri, transferuri fiindcă nu li se potriveşte profilul la care au fost repartizați prin repartizarea aceea computerizată”, a argumentat ministra educației, Ligia Deca, motivul pentru care a susținut, prin noua lege a educației, să fie introdus un examen suplimentar de admitere la liceu.
Noua lege spune că liceele pot să-și selecteze elevii pentru 50% dintre locurile pe care le pun la dispoziție. În forma cu care a venit inițial ministerul, legea le permitea colegiilor să organizeze examen pentru 90% dintre locuri, după alte rânduri de negocieri au ajuns la 60%, ca într-un final să rămână la jumătate. După examen, celelalte locuri vor fi ocupate prin repartizare computerizată.
În această vară, 52% dintre elevi nu au intrat la prima opțiune de liceu bifată la repartizarea computerizată.
Practic, liceele care vor să organizeze și admitere pot alege până la două materii din care să susțină candidații lor examenul, iar subiectele nu le vor face profesorii din acea școală, ci vor fi realizate de centrul de evaluare din cadrul ministerului. Prima generație care va susține acest examen va fi cea care intră în această toamnă în clasa a V-a, deci va avea loc în 2028.
Reprezentanți ai societății civile și parlamentari din opoziție au cerut de la minister cercetări din domeniul educației care să certifice introducerea unei selecții suplimentare.
Câte „răzgândiri” sunt, de fapt
Reprezentanții Ministerului Educației nu au pus niciodată la dispoziție studii care să arate de ce au fost atât de determinați cu privire la dublul examen și nu au răspuns nici solicitării Școala 9 de a spune câte „răzgândiri” sunt de fapt. Adică numărul de elevi care după clasa a IX-a solicită transferul la un alt profil sau școală.
Ne-au răspuns însă 23 dintre inspectoratele școlare din țară. Nouă dintre ele ne-au spus că nu centralizează datele transferurilor, fiindcă acestea se realizează între școli, dar 15 ne-au prezentat imaginea exactă cu privire la elevii care caută o altă clasă sau școală.
Din analiza datelor oferite de cele 15 județe, am aflat că doar 3,38% dintre elevii de clasa a IX-a schimbă liceul la finalul clasei. Asta ar însemna cam un elev pe fiecare clasă.
Iată situația transferurilor în anul școlar 2022-2023 în 15 județe:
Transferul, ca o nouă admitere
În Maramureș, de pildă, unde sunt în jur de 30 de cereri de transfer pe an, reprezentanții inspectoratului spun că cele mai multe sunt către colegiile naționale, fără să existe un tipar în ceea ce privește specializarea. „Precizăm că, în general, motivele invocate nu au fost cele legate de nepotrivirea cu profilul/specializarea. Doar în maximum 10 cazuri pe an se invocă acest motiv. Cele mai multe cereri de transfer sunt de la profil tehnologic la profil real sau umanist, iar altele sunt de la profil real (diverse specializări) la specializarea matematică-informatică sau la profil umanist (specializare filologie, științe sociale)”, ne-au comunicat aceștia.
Bacău, unde media transferurilor anuale este de 3,8%, 164 de elevi în anul școlar trecut: „Profilul/specializarea de la care se transferă cei mai mulți elevi: de la profil real la profil umanist, respectiv de la specializarea matematică-informatică la specializarea științele naturii sau filologie”, spun reprezentanții IȘJ.
Cum se poate face un transfer
În prezent, elevii se pot transfera în cursul clasei a IX-a „doar în situații medicale deosebite, pe baza avizului comisiei medicale județene/a municipiului București, acolo unde există, sau a documentelor medicale justificative”, arată regulamentul de organizare și funcționare a școlilor, citat de Edupedu. De asemenea, elevul trebuie să aibă media de admitere „cel puțin egală cu media ultimului admis la specializarea la care se solicită transferul”. După clasa a IX-a, transferul este condiționat doar de medie.
I-am întrebat pe Andreea Eșanu, cercetătoare și membră în Coaliția pentru Educație, și pe Cătălin Ciupală, profesor de matematică la Colegiul Național Andrei Șaguna din Brașov, cu o experiență de 25 de ani la catedră, ce cred despre selectarea elevilor la liceu și cum ar putea fi făcută o potrivire mai bună a acestora pe profiluri.
„Eu învățământul îl văd în favoarea elevului, nu în favoarea unei anumite școli”
Cătălin Ciupală crede că ar trebui relaxată procedura transferurilor, pentru că este un drept al elevilor. „Sistemul nostru de selecție la liceu, după Evaluarea Națională și repartizarea computerizată, este destul de rigid. Dacă un copil ajunge la mate-info și își dă seama că nu-i place informatica, ce face? Sistemul nostru îi permite să se mute de la o secție la alta sau de la un liceu la altul, ceea ce este un lucru destul de bun, numai că nu atât de flexibil. Copilul trebuie să dea o groază de diferențe, în general nu prea sunt permise aceste mișcări în cursul anului sau e o oarecare reticență”, susține profesorul brașovean.
„Eu unul nu văd deloc cu ochi răi transferurile, pentru că poate elevul pur și simplu nu se poate integra într-o anumită școală sau nu e locul unde își dorește. Pentru două sutimi sau poate chiar pentru aceeași medie, cum a fost anul acesta, tu ești distribuit la un alt liceu unde poate că nu-ți dorești. Nu avem un sistem prea inspirat de distribuție, altul mai bun nici nu cred că va fi cu noua lege…”
Transferul face parte dintr-un flux firesc al școlii și ar trebui elevii să aibă chiar o mai mare deschidere către asta, mai crede profesorul: „În fiecare an, aproape în fiecare clasă, de la mine de la școală pleacă copiii cu părinții în străinătate… Locul acela înseamnă 4% dintr-o clasă, loc care se eliberează și vine altcineva în loc, eu nu văd un lucru rău în asta. Consider că este rigid sistemul nostru de transferuri, pentru că eu învățământul îl văd în favoarea elevului, nu în favoarea unei anumite școli”.
Adică, un elev care se mută dintr-un oraș în altul, de exemplu, ar trebui să poată să se transfere într-un liceu de nivelul celui de la care a plecat. „Acum, mișcarea oamenilor pe piața muncii este mult mai relaxată și mai rapidă ca acum zece ani și se mută oameni dintr-o localitate în alta, dintr-o țară în alta și e absolut normal ca un copil să se poată muta la un alt liceu în mod similar. Dacă cineva vine din București de la «Sfântul Sava», e firesc să aleagă la «Meșotă» sau la «Șaguna», chiar e de dorit să se suplimenteze locuri, pentru că copilul are dreptul la o educație de calitate la fel ca în liceul din care a plecat”, mai spune profesorul.
Elevii cu o situație materială bună, avantajați la admitere
Și totuși, atunci când se transferă copiii fiindcă nu simt că li se potrivește specializarea, un examen în plus pe lângă Evaluarea Națională îi orientează mai bine? Andreea Eșanu, de la Coaliția pentru Educație, răspunde cu un nu categoric.
„Chiar dacă aceste date oficiale sunt doar parțiale, iar transferurile sunt, în fapt, mai numeroase și se petrec pe alte căi decât cele transparente, argumentul ministerului rămâne la fel de problematic. Dacă există un număr mare de transferuri la sfârșitul clasei a IX-a, acest lucru arată că România practică, de fapt, un sistem de «early tracking» sau rutare prematură a tinerilor, de vreme ce mulți caută să se mute. Iar rutarea prematură este în general contraproductivă”, spune Andreea Eșanu.
Cercetătoarea s-a uitat și la datele din Raportul despre Starea Învățământului, publicat anual de Ministerul Educației, care arată că un procent de aproximativ 38% din populația de elevi care ajung la liceu este orientată către rute/filiere/programe educaționale neperformante sau slab performante. „În aceste condiții, problema accesului la educație și a echității devine tot mai acută, întrucât segregarea elevilor pe criterii de performanță generează polarizare în sistemul de educație: programele de studii de calitate înaltă ajung să fie frecventate preponderent de elevi proveniți din grupuri sociale și din medii economice avantajate, iar diferența între calitatea acestor programe de studii și toate celelalte tinde să fie, la rândul său, tot mai mare”.
„Dacă există un «fenomen» al transferurilor, atunci cel mai probabil el este rezultatul faptului că în momentul de față sunt multe rute, filiere, programe de studii slab performante, iar familiile caută să își mobilizeze toate resursele pentru a crește șansele copiilor să urmeze programe educaționale cât mai competitive, cu rate ridicate de promovare a examenului de Bacalaureat etc.”.
Admiterea pe bază de portofoliu educațional, mai potrivită
Experta în educație consideră că oricum vârsta de 14-15 ani nu este una potrivită pentru o decizie atât de importantă. În alte țări, rutarea elevilor se face în jurul vârstei de 15-16 ani, așa cum se propusese și prin legea educației din 2011, cu clasa a IX-a inclusă în sistemul gimnazial, dar ideea a fost abandonată.
Aceasta a făcut o analiză a tranziției la liceu pe baza unor principii și modele internaționale și a grupat câteva modele din care se poate alege:
- O descentralizare mai mare a tranziției în învățământul secundar superior (eliminarea repartizării computerizate și aplicarea unui model asemănător admiterii în universități, pe baza unui portofoliu educațional). Aceasta ar încuraja inclusiv liceele să își diversifice oferta educațională și să poată crește calitatea programelor și a specializărilor pe care le oferă.
- Considerarea într-un mod mai substanțial a preferințelor elevilor/familiilor, intereselor acestora și a zonelor de competențe ale fiecăruia, măsurate prin rezultate școlare anterioare (și nu doar la matematică și limba română), care pot fi incluse în portofoliul educațional, dar și prin alte tipuri de activități (voluntariat etc.), care pot fi de asemenea incluse în portofoliul educațional.
- Pentru programele de învățământ secundar superior foarte competitive și de calitate înaltă se poate opta pentru probe de admitere, inclusiv probe standardizate, ceea ce înseamnă respectarea principiului de șanse egale și pentru elevii cu profil de performanță (dar aici ar fi vorba de un procent mic, în jur de 5% din locuri).
Dacă încurajezi școlile să-și atragă singure elevii, apare o concurență mai sănătoasă, este concluzia Andreei Eșanu. La portofoliul educațional poate fi luată în calcul evoluția elevilor așa cum reiese ea din evaluările standardizate de sistem (II, IV, VI, VIII).
laurlaur2180 18.08.2023, 11:01
Cine are relatii se transfera usor!
durban22 18.08.2023, 11:11
Cel mai bine ramane tot examenul de admitere ,cum era pe vremuri !.
Aura1 18.08.2023, 11:42
Este foarte bine să existe variante și după.
Gabi1975. 18.08.2023, 12:13
?
Simona.T 18.08.2023, 12:15
Da, reforma din invatamant da rezultate..