Profesoara din Oradea care predă fizica prin experimente. „Fără tehnologie nu se mai poate. Cu elevul de azi trebuie să comunici în limba lui”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Daniela Berchez de la Colegiul Național Emanuil Gojdu, din Oradea, a lucrat anul acesta la primul manual de fizică de clasa a VI-a bazat pe metoda investigației, realizat de o echipă de patru profesori, coordonați de fizicianul Cristian Presură. Aceasta a povestit pentru Școala 9 despre metodele de predare care să-i țină ochi și urechi pe elevii din Generația Z și Alpha, adică cei născuți din 1996 și până azi.
Cuprins:
Față de alte metode, investigația îi lasă pe elevi să descopere singuri lucrurile pe care trebuie să le învețe, prin întrebări și experimente, teoria fiind expusă abia la finalul lecției. Metoda investigației sau a experimentului este folosită de mulți ani în școli din întreaga lume și poate fi utilizată și în alte contexte de educare și învățare.
Maratonul de realizat manualul
Pentru a scrie manualul de fizică, profesorii implicați au avut la dispoziție mai puțin de trei luni. Berchez spune că a fost ca un al doilea job, pe lângă acela de la catedră: „În două luni și jumătate a trebuit să scriem manualul. Deci foarte repede. Se întâmplă foarte repede. Aveai nevoie, de fapt, de un an, de un an școlar, pentru că ești și în timpul școlii”.
„La început, manualul îi pune elevului o întrebare să-i capteze interesul: «Ce crezi?». După aceea, vine cu partea de experiment și îi spune acolo: «De ce ai nevoie?», «Ce ai de făcut?». Deci e foarte prietenos și cum ne exprimăm în manual. După aceea, te întreabă: «Ce constați?». În final, se ajunge la concluzie. În manual trebuie să se explice. Dacă tu n-ai ajuns la nicio concluzie, trebuie să-ți explice manualul. Vine și partea de reținere. Acolo este toată teoria care trebuie reținută de elev. Și, bineînțeles, apare și partea asta de verificare «Verifică dacă ai înțeles»”, explică Daniela Berchez mecanismul după care a fost construit manualul.
Nevoia de a crea un astfel de instrument vine și din adaptarea la noile generații. Profesoara spune că „Fără tehnologie nu se mai poate acum. Eu cred că fiecare trebuie să înțeleagă că acesta este un moment de cotitură. E un moment în care nu mai poți cu elevul din ziua de azi să comunici decât în limba lui. Ăsta este limbajul cu care e obișnuit. Acum eu lucrez cu două generații: cu generația Alpha și cu generația Z. Cei din generația Alpha cunosc așa de bine ecranul mobil, precum cunosc fața părinților lor. Deci e tot atât de prietenoasă, să zic. Nu pot altfel”.
Manualul de clasa a VI-a bazat pe metoda investigației are și o parte digitală. Aceasta constă în filmulețe de unu-două minute care pot fi experimente sau animații. Aceiași profesori au lucrat și la această parte, ajutați la montat și filmat fie de elevi de-ai lor, fie de propriii copii.
Tabără de managementul de proiect, comunicare eficientă sau leadership
Și alți profesori caută metode tot mai inovative pentru a face materia pe care o predau să aibă lipici. Andrei Băleanu predă matematica și, dintr-o observație pe care a făcut-o legată de comportamentul elevilor săi, s-a născut Learning Camp, o tabără de educație non-formală. „Cumva, la foarte mulți dintre elevi le lipsește un spirit de inițiativă, deși sunt, în ghilimele, supărați pe faptul că la școală nu învață lucruri practice, foarte mulți dintre ei, deși au în afara școlii o viață destul de largă ca timp, nu au alte preocupări în afara de meditații, cumva tot conexe școlii”, spune el.
Tabăra gândită de profesorul de matematică are ca scop emanciparea elevilor în alte activități, diferite de cele legate de școală.
Participanții la tabără implementează la finalul ei un proiect gândit în întregime de ei: „Timp de o săptămână, participă la o școală de vară la Bușteni, unde firul roșu al cursurilor este legat de faptul că ei învață în mod practic noțiuni de management de proiect, iar, pe parcursul săptămânii respective, alături de facilitatori cu experiență în domeniu, ei ajung să proiecteze în echipe o idee de proiect, să-i facă planul, iar ulterior, în București, vor avea o perioadă de implementare a proiectului respectiv”, spune Băleanu.
Andrei Băleanu afirmă despre tehnologia în predare că „este foarte important să formăm indivizi capabili să înțeleagă tehnologia și să poată învăța din mers, pentru că tehnologia pe care o predăm noi astăzi, peste 10 ani, poate că nu va mai exista sau va avea cu totul altă formă. Și, de aceea, important e ca tinerii să se formeze cu capacitatea de a se adapta la ce va urma”.
Articolul complet poate fi citit pe Școala 9.
Frumosul1 26.10.2023, 22:04
Avem și noi profesori întreprinzători și competenți
Alex.59 26.10.2023, 23:46
O altă formă de învățământ care va "rodi" dacă se va menține și va face și "pui" prin alte zone ale țării, felicitări Doamnei pentru inițiativă..! ??????
StanValentin1971 27.10.2023, 01:03
Jos pălăria pentru asemenea dascăli !
tinca 27.10.2023, 02:43
O metoda inovativa și moderna pentru predarea materiei adaptata generației actuale de elevi, iar dacă va da roade, sa se extindă și pentru alte materii.
Phoenix1 27.10.2023, 03:38
Laudabil,insa este un caz izolat. Ar fi de dorit reformarea invatamantului.