Drumul spre succes al celei supranumite “noua Nadia” a început într-un parc din Bucureşti. Acum 12 ani. Era o duminică, tot de primăvară însorită. Adriana Iordache îşi plimba fiica, o “zvârlugă” încă de pe atunci. Ghemotocul de numai 4 ani şi jumătate îşi lua viteză pe patine cu rotile şi făcea slalom pe aleile pline de copii gălăgioşi. Aflată în zonă, Mariana Silişteanu-Câmpeanu, de la CSŞ 7 Dinamo, a remarcat argintul viu.
A convins-o pe mamă să-şi lase copila la sală, iar pe micuţă a lămurit-o cu vorbe frumoase şi cu o ciocolată că merită să încerce să-şi împlinească visul, acela de a ajunge ca Nadia. “Cui nu-i plac dulciurile?! Normal că sunt înnebunită după ciocolată. Dar trebuie să am mare grijă cât mănânc, fiecare kilogram contează enorm”, spune şi Larisa.
“Fiind foarte energică, mi-am spus că ar fi bine să nu-şi consume această energie în faţa blocului şi să facă sport într-un cadru organizat. Acum nu regret că am dat-o la gimnastică!”, rememorează Adriana Iordache. Startul însă a fost poticnit.
“La început, nu era prea pasionată, era cu gândul la păpuşile de acasă, dar, cu timpul, aproape că nu mai voia să iasă din sală. La 20 de ani după Aurelia Dobre am scos o altă gimnastă uriaşă”, spune Mariana Silişteanu.
Adriana şi Costel Iordache îşi încurajează fiica de fiecare dată când au ocazia
“Când a făcut ochi în acest sport, primul lucru pe care a cerut să i-l cumpăr a fost un DVD cu exerciţiile cu care Nadia a făcut istorie”, se mândreşte mama Adriana Iordache.
“Piciul” a crescut ca Făt Frumos. Sau ca Ileana Cosânzeana. Anul trecut, la primul ei European, a devenit campioană la sol şi cu echipa, şi vicecampioană la bârnă. Accidentarea dinaintea Olimpiadei a făcut- o să eşueze la Londra. Însă asta a întărit-o. “Eu niciodată nu m-am simţit «Pici». Cred că m-am maturizat”, explică Larisa. La Moscova a fost cea mai tare. Iar Olimpiada mai are răbdare cu ea. E atât de mică şi de dulce. Precum ciocolata!
“Pici” concurează cu un suport special care îndreaptă o problemă de la naştere, aceea de a avea un picior mai scurt, stângul, cu câţiva centimetri. “Larisa trebuie să poarte o talonetă de silicon pe talpa piciorului, ca să îşi întărească glezna. Diferenţa de lungime a picioarelor cu care ea s-a născut produce solicitare mai mult pe un picior“, a explicat Mariana Bitang după JO.