Copos, înapoi după gratii? Ce răspuns oficial a primit la acuzaţiile de plagiat
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
George Copos, primul dintre condamnaţii din "Dosarul Transferurilor" care a fost eliberat, s-ar putea să aibă din nou probleme. Fostul patron al Rapidului şi-a câştigat circa 150 de zile de libertate, scăzute din pedeapsa iniţială ca urmare a faptului că a publicat cinci cărţi.Imediat după eliberare, Copos a fost acuzat de Cătălin Parfene, fost jurnalist, acum angajat al FRF, de plagiat. Parfene susţine că lucrarea sa de masterat, intitulată "Domnii Ţărilor Române şi Sud-estul Europei. Aspecte ale politicii lor matrimoniale (secolele XIV-XVI)", ar fi fost copiată de Copos, care a publicat lucrarea: "Alianţe matrimoniale în politica principilor Ţării Româneşti şi Moldovei între secolele XIV-XVI". George Copos s-a văitat că a fost "calomniat brutal" şi a recunoscut că a copiat din lucrarea lui Parfene, dar numai 2 la sută, adică "în limite acceptabile" (DETALII, AICI). Comisia de Etică a Universităţii Bucureşti a spus că George Copos n-a făcut un "copy-paste" şi a cerut înfiinţarea altei comisii, care să facă o analiză de conţinut. Dacă se va dovedi că fostul patron rapidist a trişat, nu este exclus să se întoarcă după gratii. Iată comunicatul dat publicităţii astăzi:
"Comisia de etică a Universităţii din Bucureşti a realizat examinarea preliminară a sesizării domnului Cătălin Parfene, membru al comunităţii academice a Universităţii din Bucureşti, autorul lucrării de disertaţie „Domnii Ţărilor Române şi Sud-estul Europei. Aspecte ale politicii lor matrimoniale (secolele XIV-XVI)” susţinută în 2005, la Facultatea de Istorie, privind două chestiuni: suspiciunea de plagiat referitoare la volumul „Alianţe matrimoniale în politica principilor români din Ţara Românească şi Moldova în secolele XIV şi XVI”, apărută sub semnătura domnului George Copos, la editura Niculescu în 2014 şi conduita academică a profesorului emerit Stelian Brezeanu, coordonator ştiinţific al lucrării sale de disertaţie şi prefaţator al volumului semnat de domnul George Copos. Comisia a constatat că examinarea suspiciunii de plagiat cere o expertiză de conţinut şi nu numai de formă, ca în cazul plagiatului comun, gen copy-paste. Numărul mare de similitudini, de mai multe tipuri, a justificat această decizie. De aceea, Comisia de etică va solicita înfiinţarea unei comisii de experţi care va examina cele două lucrări din perspectiva suspiciunii de plagiat. Rezultatul expertizei şi eventualele sale consecinţe vor fi făcute publice. Comisia de etică a constatat, în urma primirii informaţiilor cerute Administraţiei Naţionale Penitenciarelor, căreia îi mulţumeşte pentru promptitudinea răspunsului lămuritor, că există o imperfecţiune majoră a cadrului legislativ privind reducerea pedepsei deţinuţilor care realizează şi publică lucrări ştiinţifice în regim de detenţie. Faptul că girul unui profesor universitar, dar şi că publicarea unei lucrări la o editură acreditată CNCSIS sunt considerate suficiente pentru ca o comisie a penitenciarului formată din nespecialişti să decidă că lucrarea publicată are caracter ştiinţific, măreşte arbitrarul deciziei, dar permite reducerea substanţială a pedepsei. În lumea academică a cercetării, caracterul ştiinţific al unei lucrări este acreditat mult mai profesionist şi cu instrumente mai rafinate. Comisia de etică solicită Universităţii din Bucureşti să ceară public revizuirea prevederilor legislative privind realizarea lucrărilor ştiinţifice în regim de detenţie. În ce priveşte conduita academică a domnului profesor emerit Stelian Brezeanu, Comisia a constatat că modul în care acesta a intervenit public privindu-l atât pe fostul său masterand, domnul Cătălin Parfene, dar şi pe autorul George Copos, este cel puţin discutabil. În această privinţă, Comisia va face recomandări Facultăţii de Istorie şi Universităţii din Bucureşti. Comisia de etică a Universităţii din Bucureşti consideră că valorile comunităţii academice trebuie în continuare apărate în contextul în care atât plagiatul, dar şi alte forme de atac la integritatea academică rămân subiecte sensibile în lumea academică dar şi în percepţia publică".
