Spadasina Ana Maria Popescu a vorbit despre echipamentul de la Rio: “Aveam o glumă între noi, că suntem îmbrăcați de la ajutoare”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Spadasina Ana Maria Popescu, câștigătoare a medaliei de aur în proba pe echipe la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro, s-a declarat dezamăgită de condițiile oferite de conducerea sportului românesc celor care au reprezentat țara noastră la competiția pe care Brazilia a găzduit-o în perioada 5-21 august.
Ana Maria Popescu nu s-a ferit să critice echipamentul împărțit sportivilor de către Comitetul Olimpic și Sportiv Român (COSR). “Legat de echipament, da, au fost probleme. Am fost acuzate că am dat măsuri mici... Nu, am dat măsurile pe care noi le purtăm dintotdeauna la treninguri, indiferent că am fost echipate de federație, COSR sau altcineva. Cu siguranță nu echipamentul este vreun motiv pentru care nu au fost unele rezultate. Vă garantez că mergând prin satul olimpic ai un sentiment de inferioritate, nu poți să ridici capul din pământ că ești... Noi aveam o glumă între noi că suntem îmbracați de la ajutoare. Era o glumă cu un gust sărat, amar, pentru că nu puteam să ne amuzăm de treaba asta. Pot să vă spun că până și echipa refugiaților, 10 atleți sub steagul CIO, erau undeva lângă noi, puțin mai sus”, a spus Ana Maria Popescu, citată de dolce-sport.ro.
S-a simțit prizonieră la Rio de Janeiro
Ana Maria Popescu a fost nemulțumită și de faptul că a trebuit să rămână în Brazilia o periodă lungă, chiar dacă întrecerile la care partipa se încheiaseră de mult. “Cui nu i-ar fi dor de casă după ce stă o lună de zile plecat? Îți faci treaba bine și pe urmă parcă ești pedepsit și trebuie să mai stai acolo încă 12 zile. Am lacrimi în ochi de dor și de bucurie că am ajuns acasă. Mă bucur că măcar de data asta putem să plângem de fericire, de bucurie, dar pentru noi așteptarea competiției și așteptarea de după au fost foarte lungi și nu am înțeles de ce a trebuit să stăm acolo, de ce abia acum ajungem acasă. Am și uitat ce am făcut. Pentru noi tot ce era mai important era să venim acasă, să ne vedem cu familiile noastre, mai ales că mă întorc de la Rio cu gustul dulce al victoriei, dar și cu un gust amar pentru ce s-a întâmplat, pentru anumite declarații”.
