Fondatorul firmei implicată în ”Horsegate” a jucat rugby împotriva României
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
La mijlocul acestei luni, firma franceză ”A la Table de Spanghero” a fost acuzată de ”înşelătorie” în scandalul iscat după ce s-a descoperit, pe piaţa europeană, că produse semipreparate de vită conţineau, de fapt, carne de cal provenită din România. Practic etichetele au fost schimbate în Hexagon, iar din respectiva fraudă ar fi rezultat un profit de circa 550.000 de euro.
Creatori ai firmei, Claude şi Laurent au cedat-o în 2009, din cauza dificultăţilor generate de criza financiară, pentru suma simbolică de un euro. Și deşi nu mai are nicio legătură cu ea, nemaifiind nici proprietari, nici la conducere – Jean-Marc a renunţat la funcţia de director general în februarie 2012 -, familia Spanghero s-a declarat dezonorată în urma acestui scandal. ”Am ridicat compania pas cu pas, timp de 30 de ani, iar acum o văd cum se prăbuşeşte. Este groaznic! E dramatic pentru noi. Avem copii, nepoţi care poartă numele Spanghero. Cum le vom putea explica noi toate acestea?”, a mărturisit, şocat, Claude Spanghero.
Familia care a dat şase rugbyşti
Numele respectivei companii nu este străin oamenilor pasionaţi de rugby, şase dintre membri săi fiind jucători cunoscuţi în anii 60 şi 70. Iar doi dintre ei au fost chiar internaţionali, jucând şi împotriva României. Supranumit ”Omul de fier” de către sud-africani, Walter a adunat 51 de selecţii pentru ”cocoşi”, dintre care 6 le-a bifat în meciurile contra ”stejarilor”. A şi pierdut unul (14-15), în 1 decembrie 1968, la Bucureşti, în faţa unei formaţii din care a făcut parte, printre alţii, şi Valeriu Irimescu, omul care a dat toate punctele noastre, din patru penalităţi şi un dropgol.
Şi Claude Spanghero, unul dintre fraţii lui Walter, a avut 22 de aparţii în tricoul Franţei. Contra României, el a evoluat de două ori, câştigând (31-12) în 1971 şi pierzând (10-15) în 1974.
Cine a jucat rugby în familia Spanghero
Walter (născut în 21 decembrie 1943). A fost un jucător emblematic al echipei Franţei. A evoluat ca linia a treia, flanker sau număr 8. În cariera sa, a jucat peste 600 de meciuri pentru două cluburi: RC Narbonne (1961-1975) şi Stade Toulousain (1975-1977). A jucat 51 de meciuri pentru echipa Franţei, mascând 14 puncte. Sud-africanii l-au supranumit ”Omul de fier”. În 1974, a fost finalist al campionatului Franţei. A câştigat Challenge Yves du Manoir în 1968, 1973 şi 1974 şi a disputat finala în 1967. A fost declarat cel mai bun jucător în ediţia 1968 a Turneului celor 5 Naţiuni, atunci când ”cocoşii” au reuşit Marele Şlem. A mai câştigat competiţia în 1967 şi 1973, în ultimul caz toate cele cinci echipe participante fiind declarate învingătoare – au avut acelaşi număr de puncte şi nu au fost departajate.
Claude (născut în 5 iunie 1948). Jucător de linia a doua, a evoluat la RC Narbonne. A devenit campion al Franţei în 1979 şi a disputat finala în 1974. A câştigat Challenge Yves du Manoir în 1973, 1974, 1978 şi 1979. A fost preşedinte-antrenor-jucător la RO Castelnaudary din 1981 până în 1989. A adunat 22 de selecţii în echipa Franţei, din 1971 şi până în 1975, dintre care 7 alături de fratele său, Walter, în linia a doua.
Laurent. Este fratele lui Walter şi Claude. A jucat la RC Narbonne. A fost co-fondator, alături de fratele său, Claude, al companiei ”A la Table de Spanghero”.
Gilbert. Fratele lui Walter, Claude şi Laurent. Şi el a jucat tot pentru RC Narbonne.
Guy. În cariera sa de rugbyst, a fost legitimat la Narbonne. Este fratele lui Walter, Claude, Laurent şi Gilbert.
Nicolas (născut în 1976). Este fiul lui Guy şi nepotul celorlalţi fraţi Spanghero. A evoluat la Toulouse (1999), Dax (1999-2001), Castres (2001-2006), Harlequins (2006-2008) şi Colomiers (2008-2011). A câştigat Scutul European în 2003 şi Cupa Ligii în 2004. A evoluat în echipa secundă a Franţei.
