La JO de iarnă 2026, schiorul de fond Paul Pepene, 37 de ani, va deveni schiorul român cu 5 participări în competițiile olimpice (după Vancouver 2010, Soci 2014, PyeongChang 2018, Beijing 2022). Recordul este deținut de Éva Tófalvi, 6 participări (Nagano 1998, Salt Lake City 2002, Torino 2006, Vancouver 2010, Soci 2014, PyeongChang 2018).
Cuprins:
Cea mai bună clasare „olimpică” a lui Paul Pepene de până acum este locul 15 - sprint echipe, alături de Alin Cioancă, la PyeongChang 2018. La Vancouver 2010, România, cu Paul Pepene și Petrică Hogiu, a fost pe locul 17 la sprint. La Beijing 2022, cea mai bună clasare românească la schi fond a fost locul 18 - sprint clasic echipe, pentru Team Romania concurând Paul Pepene și Raul Popa.
Paul a început sportul de performanță la 10 ani, participând mai întâi la câteva concursuri de biatlon, a notat COSR.
Gustul pentru marea performanță l-a simțit după ce a fost selectat la lotul național de schi fond și a participat la Festivalul Olimpic al Tineretului European de la Monthey 2005.
În 2010, a cucerit prima medalie din carieră, aur la Campionatul Mondial U23, la 30 km, urmărire - cel dintâi titlu mondial la schi fond al României.
În întrecerile de schi pe role, varianta de vară a schiului fond, a obținut medalia de argint, în proba de 11 km, la Campionatul Mondial Role Clasic, în 2013, iar în 2021 și-a adjudecat de asemenea argintul la 15 km mass-start, la Campionatul Mondial Role Clasic.
Paul Pepene a făcut inițial, la juniori, și schi fond, și biatlon. Despre sportul cu arma a povestit, cu umor, pentru 4run.ro: „Am făcut și biatlon la început, cred că am fost la două concursuri, trăgeam cu alice, nu ajunsesem să trag cu cartuș. La ultimul concurs la care am fost am ieșit campion, dar n-am luat nicio țintă, am ratat tot. Aveam o pușcă, vai de ea, se rupea în două. După ce băgam alicea și întindeam pușca, pleca alicea direct, nici nu mai apucam să pun arma la ochi”.
Era o profă care făcea sport cu copiii seara, dimineața ea se ducea la uzina de armament, și m-am dus și eu. Aveam parcă 10 ani. Ai mei nu au zis nimic, pentru că dimineața mă duceam la școală, seara la antrenament. Primul concurs a fost tot în primul an, parcă am terminat pe locul 2.
„Echipamentul l-am primit de la club, de la Palatul Copiilor. Să nu te gândești că era cine știe ce, erau niște rable, aveau lemn, nu plastic, așa de mult se dăduse lumea înainte pe schiurile alea de le-am primit”, a povestit Paul.
Paul are perioade în care face și 3 antrenamente pe zi, când pe lângă pregătirea pe role sunt și 3-4 antrenamente de alergare pe săptămână.
„Adun între 7.000 și 8.000 de kilometri, schi și alergare. Nu știu câtă diferență de nivel, dar nu e antrenament la care să nu am așa ceva. Noi la schi fond aveam și concursuri de alergare montană organizate de federație, mai scurte, pe la 5 km, campionate naționale sau Cupa Dinamo, nu se mai țin de prin 2007-2008. Atunci am participat, de fapt, la primele concursuri de alergare montană”, a declarat sportivul din Măgura (Moeciu, județul Brașov).
Cel mai bun loc de antrenament: Cel mai bine ne pregătim la Cheile Grădiștei, ai tot acolo, refacere, tot, și la Piatra Arsă, dar nu mai e ce era. Singurul lucru care a mai rămas e alergarea la altitudine.