“Jucaţi cu tupeu! Nu aveţi ce pierde”, spune fosta glorie a Stelei şi a echipei naţionale. “Abia aştept să văd, de sâmbătă, meciurile naţionalei la Mondial. Chiar dacă noi venim după o perioadă lungă de absenţă de la marile competiţii, eu îmi pun mari speranţe în actuala generaţie”, spune tehnicianul. Apoi detaliază: “Primul meci este foarte dificil. Întâlnim campioana olimpică sâmbătă. Mi-aş dori o victorie la debut contra Franţei, însă va fi foarte greu.

«Ghionea este liderul naţionalei»

Cred însă într-o calificare în faza următoare şi pentru asta trebuie să punem accent pe meciurile cu Argentina, Slovacia şi, de ce nu, Ungaria. Dacă am ieşi din grupă, ar fi o performanţă extraordinară”. Berbece spune despre Valentin Ghionea, liderul “tricolorilor”: “Pe Ghionea, care este extremă, îl văd liderul naţionalei. Este un jucător foarte tehnic, căruia îi prevăd un viitor mare. Evoluează mereu bine”. Pe de altă parte, Mitică susţine: “Pariez că echipa Croaţiei va ieşi campioană mondială”.

«Eram campioni în amicale»

A doua competiţie majoră după Revoluţie la care a participat Berbece a fost Olimpiada de la Barcelona din 1992: “Aveam aceeaşi echipă din 1990 completată cu câţiva jucători tineri. A fost dezamăgitor pentru că nu am reuşit decât un loc opt, mult sub aşteptările noastre. Generaţia mea a fost campioană la amicale. Noi şi cei din RFG băteam tot în meciurile amicale. Cum veneau marile competiţii, alta era situaţia”.

«Puteam lua aurul în 1990»

Cea mai mare realizare a carierei de jucător a lui Dumitru Berbece a fost cucerirea medaliei de bronz cu România, la JO din 1984 (foto medalion). Cea mai notabilă performanţă a handbaliştilor “tricolori” din istoria recentă este medalia de bronz la CM din 1990. Berbece spune că românii puteau obţine aurul în 1990, la CM din Cehoslovacia.

3877-118712-www.jpg

“Eram o forţă atunci în handbal. Aveam o echipă bună din care făceau parte Buligan, Ghimeş, Zaharia, Neagu, Licu sau Maricel Voinea. Cu puţină şansă, puteam lua medalia de aur. În grupă, i-am bătut pe suedezi, care aveau să câştige finala CM, învingându-i clar pe ruşi. Noi am jucat finala mică, unde am întâlnit Iugoslavia.

Sârbii erau coşmarul nostru în acea perioadă, însă am reuşit să obţinem medalia de bronz. Era o perioadă tulbure atunci. Era prima competiţie după Revoluţie şi toţi ne gândeam să plecăm afară. Au fost mulţi impresari la acel Mondial care se interesau de noi”, îşi aminteşte Berbece.

În 1995, a fost adus din3877-118711-16buligan.jpg liga a doua

Mondialele din 1995 s-au disputat în Islanda. “Din vechea gardă mai eram doar eu, Buligan, Mocanu şi Ghimeş. Venise antrenor Vasile Stângă. Şi pentru mine a fost o surpriză că am fost convocat la lot. Aveam 34 de ani şi jucam în Liga a 2-a germană”.

Buligan, coşmarul francezilor

Dumitru Berbece spune că portarul Alexandu Buligan (foto) îi scotea din minţi pe francezi cu paradele sale incredibile: “În acea perioadă îi băteam pe francezi pe unde îi prindeam. Buligan era coşmarul lor. Şi acum cred că-l mai ţin minte. Efectiv, făcea minuni în meciurile cu ei. Avea o motivaţie extraordinară. Îţi dădea impresia că, dacă ar fi jucat singur, ar fi câştigat partida”. La CM din 1995, România a bătut Franţa în grupe, “cocoşii” devenind apoi campioni mondiali.

Despre marea ruşine cu Egiptul

La Mondialul din 1995, Egiptul furniza surpriza competiţiei, reuşind să elimine România, iar “tricolorii” aveau să încheie abia pe 10: “A fost o surpriză imensă că ne-a bătut Egiptul. O înfrângere inadmisibilă. Un coşmar. Am condus tot meciul, iar pe final ne-au învins la trei goluri”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.