Sportul și Grivița, cele mai vechi echipe, își dispută întâietatea în liga a treia / FOTO
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Fără să câștige bani din sport, jucând din plăcere, componenții echipelor bucureștene Sportul Studențesc și RC Grivița s-au prins într-o luptă acerbă pe terenul din Tei. Gruparea din Parcul Copilului s-a impus cu 34-24, iar la final combatanții au făcut pace la o bere.
Cuprins:
Atunci când se strâng în grămada ordonată, cei 16 rugbyști cântăresc împreună între 750 și peste 800 de kilograme. Dincolo de mușchi și oase, acești uriași sunt animați de pasiune și sentimente. Iar peste kilogramele-forță ”transpiră” și multă materie cenușie. În această situație sunt și componenții echipelor Sportul Studențesc și Grivița, care fac parte dintr-o comunitate aparte. Antrenorii lor, Constantin Merca și Alexandru Marin, vorbesc cu mândrie despre ei. ”Sunt amatori. Joacă din plăcere. Nu câștigă mai nimic de pe urma sportului. Mai toți au job-uri bune. Majoritatea au făcut o facultate”.
Joacă la 42 de ani deși a avut probleme de sănătate
La cei 42 de ani ai săi, Bogdan Tănase a fost campion al României la juniori cu Locomotiva București, echipă pregătită de Vasile ”Mao” Constantin și Nicolae Manolache. Mai apoi, trecând la seniori, a optat pentru Sportul. ”Mi-a plăcut atmosfera de aici. Plus că puteam să-mi văd liniștit și de studii. Joc la Sportul Studențesc din 1994. Cu Grivița ne-am luptat pentru victorie fiindcă, oricât de amatori am fi noi, tot există o competiție. Ne cunoaștem toți, foarte bine. Suntem ca o familie. Iubim acest sport. Eu am avut unele probleme de sănătate. O operație pe coloană. Nu m-am putut lăsa. Acum joc mai puțin. 20-30 de minute pe meci. Însă tot o fac. Prin valorile sale, rugby-ul m-a ajutat mult în viață. Sunt mai direct, mai corect. Și l-am dus și pe fiul meu la rugby. Este la Șoimii București”, ne-a spus cel care lucrează ca inginer la o companie de telefonie mobilă. Jucător de linia a treia, Bogdan a adunat, ca ai săi colegi, numeroase amintiri dintre buturi. ”În 2000, Sportul juca în prima ligă. Și am făcut un meci bun cu Steaua, care avea o superechipă. Am pierdut, însă la pauză a fost 0-0. Și a venit antrenorul naționalei, neozeelandezul John Phillips, și ne-a dat fiecărui jucător de la Sportul câte un tricou cu litere pe spate în loc de cifre. Și ne-a felicitat pentru joc. Atunci m-am simțit atât de bine”.
Profesează ca medic chirurg și joacă pe postul de pilier
De partea cealaltă, la Grivița, printre veterani se numără pilierul Marian Forminte (33 de ani). S-a format ca rugbyst în Parcul Copilului, coleg de generație cu Alexandru Marin junior. Devenit medic chirurg, n-a putut renunța la rugby. ”E o pasiune pentru mine, iar Grivița e echipa mea de suflet. E adevărat că am o meserie solicitantă. Sunt chirurg, însă cum lucrez la Spitalul Clinic Colentina, operațiile sunt programate. Dacă eram la Urgență, atunci ar fi fost mai complicat. Așa însă reușesc să ajung la două antrenamente pe săptămână. Pot pleca și la meciurile din deplasare”, ne spune cel care a devenit pilier fiindcă a avut un fizic pe măsură.
Legat de duelul cu Sportul, Marian Forminte ne spune că există o rivalitate, dar în sensul bun al cuvântului. ”Ne cunoaște foarte bine unii cu alții. De altfel, sunt jucători la Sportul Studențesc care și-au făcut junioratul la Grivița. Suntem prieteni, amici, iar după meciuri mergem împreună la o bere”.
Sportul împarte banii la douăsprezece secții sportive
În urmă cu 15 ani, Sportul Studențesc și Grivița activau în elita rugby-ului românesc. De atunci, în condițiile în care sportul cu balonul oval a devenit tot mai profesionist, iar sursele de finanțare de la noi s-au diminuat, cele două grupări au alunecat în liga a treia (Divizia A). Acolo unde, de regulă, își dispută întâietatea fără a viza promovarea chiar dacă termina pe primul loc. ”Nu avem bani să jucăm în Divizia Națională, acolo unde am avea deplasări mai multe și mai lungi. În plus, majoritatea jucătorilor noștri lucrează și e mai greu să se învoiască de vineri”, ne-a declarat antrenorul Griviței, Alexandru Marin. O poziție asemănătoare a avut și omologul său de la Sportul Studențesc, Constantin Merca: ”Deocamdată, nu sunt planuri de promovare, însă nu se știe... Ne aflăm abia la jumătatea campionatului. Suntem într-un moment mai dificil din punct de vedere financiar. Clubul Sportul Studențesc are douăsprezece secții sportive cărora le asigură calendarul. Doamna director Gabriela Mitroi-Banu face efoturi pentru a ne ajuta. De asemenea, îl simțim aproape pe arhitectul Mac Popescu, președintele de onoare al clubului”. În ciuda problemelor cu care se confruntă, cele două echipe nu fac act de prezență pe teren. Din contră, Grivița și Sportul ocupă primele două poziții în ierarhia Diviziei A. ”Jucătorii noștri sunt animați de dorința de a juca rugby. Climatul din sânul echipei este foarte bun. Jucătorii au job-uri bune. Sunt ingineri, medici”, ne spune Constantin Merca. Acesta subliniază că nu este o întâmplare, în cei aproape o sută de ani de existență la echipa studențească evoluând numeroase persoanlități ale României. Și îi amintește pe arhitectul Ascanio Damian, fost președinte al FR de Rugby și unul dintre cei care au semnătura pe numeroase clădiri din Capitală (Pavilionul Central de la RomExpo, Aeroportul Băneasa), pe frații Vraca, dintre care George a fost și un actor deosebit.
Meci demonstrativ la defilarea de 23 august
Fost jucător la Grivița, antrenor tot acolo de vreo două decenii, Alexandru Marin a prins vremurile în care cele două echipe bucureștene jucau un rol important în acest sport: ”Meciurile dintre Grivița și Sportul se disputau, deseori, în cuplaj, pe Parcul Copilului, alături de derby-urile Steaua – Dinamo. Există o rivalitate, însă una sportivă între noi. Și la Grivița, și la Sportul au activat, în timp, rugbyști valoroși, mulți dintre ei internaționali. Am sta ore în șir să-i pomenim pe toți. Într-un an, la o defilare de 23 august, pe stadionul Național, am schițat un meci Sportul – Grivița, pe teren. Îmi amintesc că s-a dat dispoziție să nu lipsească niciunul dintre marii internaționali de atunci. Frații Hariton, arhitecții, de la Sportul, Dinu Capone, de la noi. Și nea Theo Rădulescu, de pildă, a fost antrenor și la noi, și la Sportul. Sunt multe puncte comune între cele două echipe”.
Legat de echipa pe care o pregătește acum, Alexandru Marin ne-a spus că ea activează grație sprijinului primit de la Atelierele Grivița, care îi oferă banii pentru deplasări la meciurile din Divizia A și pentru echipament. ”Toți jucătorii sunt amatori. Joacă rugby din plăcere. Cum unii muncesc, iar alții sunt studenți, antrenamentele le facem seara, de la ora 19.00. În rest, la meciuri și înainte mă rog să termine meciurile teferi. Am avut câțiva care s-au accidentat destul de grav. Alexandru Galin, de pildă, care a și terminat-o cu rugby-ul. Jucătorii sunt asigurați, însă refacerea lor după accidentare e foarte costisitoare”.
Ambele grupări sunt în pericol de desființare
Antrenorii Sportului și Griviței privesc cu îngrijorare viitorul și dintr-un alt motiv. FR de Rugby a decis recent ca din sezonul următor echipele din Divizia A să prezinte loturi cu doar cinci jucători peste 23 de ani. ”În acest caz, cei care joacă acum se vor lăsa. Noi înțelegem că federația vrea să-i integreze pe jucători sub 23 de ani, însă noi nu putem să le asigurăm un salariu. Federația ar putea, de pildă, să distribuie șapte rugbyști de la tineret la Sportul, șapte la Grivița și să le ofere o indemnizație. Iar noi să avem obligația de a-i antrena și de a-i folosi la meciuri”, ne-a spus Constantin Merca. De aceeași parte a baricadei se află și Alexandru Marin: ”Dacă se va aplica această decizie, atunci riscăm să nu mai putem înscrie o echipă de seniori în liga a treia. Ar dispărea astfel două formații de tradiție ale rugby-ului nostru”. Iar istoria îi dă dreptate. Înființată în 1932, Grivița a cucerit douăsprezece titluri naționale și a disputat două finale ale Cupei Campionilor Europeni, câștigând una. Sportul Studențesc, care va sărbători Centenarul la anul, a cucerit de șapte ori campionatul.
Nu și-au primit medaliile pentru ediția 2014
La finalul ediției 2014 a Diviziei A, Sportul Studențesc a terminat pe locul 2, iar Grivița pe 3. Cum a avut unele probleme legate de folosirea unor jucători, CFR Brașov a pierdut ulterior primul loc. Astfel că Sportul și Grivița au urcat o poziție în clasament. ”Noi le-am trimis celor de la Grivița medaliile primite pentru locul 2, însă cei de la Brașov nu ni le-au dat pe ale lor... Federația ne-a promis că va rezolva situația, însă a trecut mai bine de o jumătate de an și nu s-a întâmplat asta. Aceste medalii nu sunt din aur. Au doar valoare simbolică. Sperăm să-și amintească în cele din urmă și de noi”, ne-a declarat Constantin Merca.
Sportul Studențesc – RC Grivița 24-34Au marcat: Dracea 2e, Grigore 1e, Badea 1e, Nițu 2t, respectiv Paraschiv 1e, Ungureanu 1e, 4t, 2lp, Marin junior 1e, Bujor 1e. Sportul Studențesc: 15. Costel Ilie - 14. Mihai Bara, 13. Robert Popa, 12. Pompiliu Petcu 11. Emilian Dracea – (md) 10. Octavian Nițu, (mg) 9. Alexandru Căpușeanu – 7. Iulian Roatămoale, 8. Andrei Iliescu, 6. Nicușor Matei - 5. Cristian Andrei, 4. Aurelian Vasile - 3. Robert Badea (cpt.), 2. Cristian Grigore, 1. Alexandru Pârvu. Rezerve: 16. Mihai Costanda, 17. Alexandru Ioniță, 18. Marian Ulei, 19. Bogdan Tănase, 20. Ștefan Mihai, 21. Antoniu Mirea, 22. Robert Boițeanu, 23. Alexandru Buciu. Antrenor: Constantin Merca RC Grivița: 15. Alexandru Marin junior - 14. Ștefan Herghelegiu, 13. Nicolae Oprea, 12. Florin Bujor, 11. Gabriel Ghițan, - (md) 10. Mircea Paraschiv junior, (mg) 9. Alexandru Ungureanu - 7. Răzvan Mardar, 8. Viorel Perniu, 6. Viorel Nicolae - 5. Alexandru Gontineac, 4. Alexandru Dăineanu - 3. Marian Forminte (cpt.), 2. Andrei Iacob, 1. Șerban Ștefănescu. Rezerve: 17. Luigi Pădureanu, 18. Alexandru Ionescu, 19. Andrei Mihăiță, 20. Dan Cîrlescu, 21. Cătălin Ioniță, 22. Iosif Eva, 25. Mihai Ioniță. Antrenori: Alexandru Marin și Ermil Pasache. Manager: Valeriu Fălcușanu Au arbitrat: Alexandru Eugen Ionescu, asistat de Marius Țincu și Mihai Irimia.
