Recomandări a 11 articole care merită citite, dacă v-au scăpat în această săptămână

1. Efectele dezinformării rusești: „Mătușa mea m-a întrebat ce caut la atacatorii NATO?”

Luni, o refugiată ucraineană ajunsă la București descria efectele dezinformării pe care le fac regimurile de la Moscova și Minsk: „Când i-am spus că sunt în România, o mătușă din Belarus m-a întrebat ce caut la atacatorii NATO”. Mamă a două fete, ucraineanca de 39 de ani a fugit din Harkov, al doilea oraș al țării, bombardat de mai bine de o săptămână. Și nu e singurul exemplu oferit de Sabina: „Un văr din Crimeea m-a invitat să stau la el până când armata rusă va elibera Harkov, unde credea că naziștii ucraineni ne țin prizonieri”. Povestea ei completă poate fi citită aici.

2. „Sfârșitul Rusiei lui Putin”

Recomandări

Nepotism electoral în POT, partidul care-l susține pe Călin Georgescu. Oameni noi, metehne vechi: politica văzută ca afacere de familie

În aceeași zi, istoricul francez Thierry Wolton prevede, într-un interviu acordat jurnalistei Ada Constanda, „sfârșitul Rusiei lui Putin, chiar dacă va reuși să cucerească Ucraina” și deplânge soarta „bietului popor rus care este o victimă a nebuniilor dictatorului său”. De ce crede istoricul francez că soarta lui Vladimir Putin e pecetluită, citiți în interviul acordat ziarului.

3. Refugiații despre care nu vorbește nimeni

Există și un val de plecări, mai redus și despre care nu se vorbește aproape deloc, cel de la vest către est. Fac parte din el mii și mii de ruși obișnuiți, nu oligarhi, surprinși de război în vacanțe în afara țării lor, îngrijorați și cu accesul la bani tăiați. Jurnalistul Laurențiu Ungureanu a mers zilele trecute în Bulgaria, în stațiunea Bansko, în locul în care refugiații ucraineni se intersectează cu turiștii ruși, și a stat de vorbă cu cei din urmă, înainte de a se repatria la Moscova. Mărturiile lor, aici.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

4. Ce jocuri face Viktor Orban?

La vest de România, o țară vecină joacă pe alt ton decât restul Europei în raport cu Rusia: Ungaria premierului Viktor Orban, tânărul anticomunist al anilor 90, considerat în ultimii ani un lider politic cu apropieri față de Moscova și care, recent, a interzis tranzitul de armament pentru Ucraina pe teritoriul maghiar. Jurnalistul Adrian Cochino a stat de vorbă cu un expert în politica maghiară despre jocul pe care îl face în aceste zile Viktor Orban. Interviul poate fi citit aici.

5. Ce au pățit niște romi săraci din Ucraina când au fost confundați, în Gara de Nord, cu romi de la noi

Miercuri, jurnalistele Diana Meseșan și Eli Driu au fost în Gara de Nord și au fost martorele modului în care sunt tratați unii refugiați ucraineni, mai ales atunci când arată altfel decât majoritatea dintre noi. Este cazul unei femei romă, în vârstă, îmbrăcată foarte sărăcăcios, care a intrat într-una dintre sălile amenajate pentru refugiații ucraineni în Gara de Nord, iar doi polițiști au prins-o de brațe și au scos-o, cu agresivitate, din încăpere. Femeia făcea parte dintr-un grup de refugiați romi din Ucraina, din orașul Ismail, aproape de granița cu România, care aștepta să se urce în trenul de Arad, în drum spre Budapesta. Voia să-și ia un sandvici. Scena completă, în articolul de pe Libertatea.

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

6. Moartea unui spion transformat rapid în erou

Știrea că Denis Kireev, unul dintre participanții delegației de la Kiev la prima negociere Rusia – Ucraina, a murit a făcut înconjurul lumii. Un parlamentar ucrainean a spus că Kireev a fost omorât de propriile servicii secrete. O zi mai târziu, Ministerul Apărării din Ucraina a spus că, de fapt, Kireev a fost un erou. Ce s-a întâmplat? Explicația v-o oferă jurnalistul Răzvan Luțac în textul următor.

7. Adevărul despre Ucraina este mult mai complicat și uneori neplăcut de auzit

O spune joi, într-un comentariu publicat în Libertatea, jurnalistul ucrainean de etnie română, Marin Gherman. Acesta a scris vreme de 14 ani în presa de limbă română din Cernăuți, Ucraina și se numără, împreună cu familia, printre refugiații ajunși la București din cauza războiului. Din această săptămână, Gherman este reporterul Libertății. 

De ce crede Marin Gherman că „Ucraina ocupată de un Putin irațional și criminal ar deveni un Afganistan european” în timp ce o Ucraină triumfătoare „va fi tot o societate radicalizată, care va cere bani europeni, dar va respinge toate cerințele UE incongruente cu propriile viziuni naționaliste”, aflați din textul următor.

8. Înainte și după bombardamente

În aceeași zi, Libertatea v-a arătat cum se vede Ucraina prin oglinda neagră a războiului. Mai precis, o serie de imagini cu universități istorice, sedii administrative de tradiție, complexe sportive și capodopere arhitectonice fotografiate înainte și după bombardamente. Comparația poate fi văzută aici.

Și două recomandări „interne”.

9. S.O.S. arhitectonic la Oradea: zeci de case în pericol de a fi dărâmate pentru lărgirea unor străzi

De la arhitectura distrusă de bombele la războiului, la cea în pericol de a fi distrusă de buldozerele din vremurile de pace. Se întâmplă la Oradea, scrie vineri Cristina Radu, acolo unde primăria vrea să demoleze 90 de locuințe, ca să lărgească mai multe străzi din centrul vechi al orașului. „O dramă a oamenilor și un masacru arhitectural”, susțin reprezentanții unei asociații. Povestea completă, aici.

10+1. Pe final, o polemică 

După ce Costi Rogozanu a lansat în secțiunea de comentarii„10 întrebări despre război”, printre care și „ar fi fost bună o centrală atomică sau acel „upgrade” la Cernavodă? Fie ele făcute și cu chinezii? Eu zic că da, dar asta nu mă face decât „un vândut”.” sau „Cât mai ține mitul Zelenski?”, jurnalistul Cătălin Tolontan îi răspunde: „Cât costă benzina și libertatea? Mult. Cât ne-ar costa lipsa libertății? Totul”.

Urmărește-ne pe Google News