„Ceea ce trăim anunță sfârșitul Rusiei lui Putin, chiar dacă va reuși să cucerească Ucraina”. Interviu cu istoricul Thierry Wolton
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Vladimir Putin a căzut pradă propriului ego și intoxicărilor venite de la cei din subordinea sa, iar asta l-a făcut „să-și semneze condamnarea la moarte”, spune istoricul francez Thierry Wolton, într-un interviu pentru Libertatea.
Cuprins:
Pentru Europa și Occident urmează însă o amenințare încă și mai mare: China comunistă și ambițiile sale imperiale. Explică scriitorul și istoricul Thierry Wolton, autorul volumului „KGB-ul la putere. Sistemul Putin” și al trilogiei „O istorie mondială a comunismului”, publicate de Humanitas.
„Putin se comportă ca orice dictator rupt de realitate”
Libertatea: Domnule Wolton, cum va rămâne în istorie ce se întâmplă acum în Ucraina?
Thierry Wolton: Va fi considerată prima invazie din Europa a unei țări pașnice de o alta, de după Al Doilea Război Mondial. Cărțile de istorie vor consemna data de 24 februarie 2022 la fel ca pe cea de 1 septembrie 1939, când Polonia a fost invadată de armata germană. Să sperăm că de data aceasta nu se va ajunge la un conflict mondial.
- Ce ne spun evenimentele din ultimele zile despre Vladimir Putin? Care credeți că este adevăratul obiectiv al președintelui rus?
- Tot ce se întâmplă demonstrează izolarea lui. Putin se comportă ca orice dictator rupt de realitățile lumii înconjurătoare. Invocarea unei „denazificări” a Ucrainei ilustrează perfect acest lucru. Asta îl ridiculizează. Cine poate crede că Zelenski este un simpatizant al lui Hitler?
Se pare că Putin trăiește în secolul trecut, visează să recâștige prestigiul pe care Rusia l-a avut la sfârșitul Marelui Război Patriotic, așa cum l-a numit laudativ propaganda sovietică. Într-un cuvânt, Putin este un nostalgic obsesiv. Am putea zâmbi, dacă nu am ști că are mijloacele pentru ambițiile sale himerice.
Subtila amenințare a lui Lavrov
- În acest moment, au Vestul și Europa motive reale de îngrijorare?
- Da, există motive de îngrijorare, pentru că cineva care nu mai are simțul realității, care este închis într-o lume alternativă, care visează la măreția de mult apusă, care ignoră prezentul poate fi foarte periculos, gata să facă orice pentru a-și impune ambițiile.
Are, din punct de vedere psihologic, o moștenire a trecutului său comunist: marxist-leniniștii care au preluat puterea aproape peste tot în lume în secolul trecut nu au căutat să-și impună regimul asupra realității întâlnite cu prețul a zeci de milioane de vieți?
- Ministrul de externe rus Serghei Lavrov acuză Occidentul că „se gândește la un război nuclear”. Ce semnale transmite o astfel de declarație?
- Știind cum funcționează puterea lui Putin, aceasta seamănă foarte mult cu o justificare a priori pentru posibila utilizare a armelor nucleare tactice. În orice caz, asistăm la o escaladare a amenințărilor, proporțională cu dificultățile neașteptate întâmpinate de armata rusă în fața rezistenței ucrainene și condamnarea unanimă a invaziei.
- Așadar, puterea de luptă a Ucrainei a venit ca o surpriză.
- Națiunea ucraineană nu a fost niciodată atât de strâns legată, fostul comediant Zelenski s-a dovedit a fi un adevărat om de stat, iar armata ucraineană rezistă. Toate acestea contrazic planurile inițiale și complică sarcina armatei ruse. Putin a fost nevoit să-și revizuiască planurile și să sufere umilirea unui război de rezistență, care a contrazis total propaganda rusă, care dorea să-i facă pe oameni să creadă că Rusia acționează pentru eliberarea Ucrainei.
Sunt convins că Putin, prea încrezător în propria persoană, a fost intoxicat de Statul său Major, care nu putea și nu trebuia să-l dezamăgească și care, prin urmare, i-a promis un blitzkrieg.Thierry Wolton, istoric:
- Vedem în aceste zile imagini dramatice: oameni care se pun în fața tancurilor rusești cu mâinile goale, soldați ruși care refuză să lupte. În cazul unei victorii armate a Rusiei, credeți că e posibil ca Vladimir Putin să controleze Ucraina, să instaleze un guvern-marionetă, așa cum se anticipează?
- Putin este deja blocat într-un război fără sfârșit. Rezistența oamenilor va fi cu atât mai puternică cu cât este probabil să primească și mai mult ajutor din partea Occidentului.
S-a spus că Ucraina va fi Afganistanul lui Putin. Nu este fals. Afganii erau mult mai slabi decât sunt astăzi ucrainenii, dar au învins Armata Roșie cu armamentul furnizat de Statele Unite. Există riscul ca istoria să se repete.
Ce ne așteaptă după război: o amenințare mult mai mare
- Cum credeți că agresiunea Rusiei asupra Ucrainei și felul în care Vestul și Europa reacționează vor modela viitorul?
- Ceea ce trăim anunță sfârșitul Rusiei lui Putin. Chiar dacă va reuși să cucerească Ucraina, prețul plătit, alungarea Rusiei dintre celelalte națiuni, sancțiunile suportate vor slăbi considerabil țara și putem spera că Putin va cădea. Bietul popor rus, care a suferit deja atât de mult în ultimele decenii, este o victimă a nebuniilor dictatorului său. Nu trebuie să uităm acest lucru.
Lumea care va ieși din acest haos va fi mai unită la nivel transatlantic, cu o Europă mai capabilă să vorbească pe o singură voce și cu NATO care rămâne cel mai bun protector al lumii occidentale.
Aceste lucruri ne pot ajuta să facem față mai ușor următoarei amenințări, mult mai mari: China comunistă și ambițiile sale imperiale.
- Spuneți că regimul lui Putin se apropie de sfârșit. Cum vedeți că s-ar putea întâmpla asta?
- Acum sunt posibile mai multe scenarii. Putin reușește să invadeze Ucraina, dar se confruntă cu o rezistență pe termen lung, care îi distruge ambițiile și, în cele din urmă, îi obligă pe ruși să se retragă. O dezavuare totală care îi provoacă prăbușirea.
Ambițiile lui Putin devin prea deranjante pentru afacerile camarazilor săi kaghebiști, așa că prădătorii țării îl elimină.
O altă posibilitate: sancțiunile provoacă o sărăcire considerabilă a Rusiei, populația se revoltă pentru a scăpa de Putin.
În orice caz, cred că și-a semnat condamnarea la moarte. El poate ajunge chiar în fața Tribunalului de la Haga ca un criminal de război.
De ce Rusia cu Putin nu mai are viitor
- Ați scris că „Rusia, condusă de Putin, nu are niciun viitor”. De ce credeți asta?
- Mai multe elemente o dovedesc. Clasa conducătoare rusă este o mafie care se gândește doar la cum să se îmbogățească pe spinarea oamenilor de rând. În 20 de ani de guvernare a lui Putin nu s-a făcut nicio investiție majoră în infrastructură. Putin și tovarășii săi mafioți s-au gândit doar la ei înșiși.
Moralul populației este la cel mai scăzut nivel, nașterile sunt pe o pantă descendentă și alcoolul continuă să facă ravagii. Există o lege inevitabilă a istoriei: o țară a cărei populație este în scădere, cum este cazul Rusiei, nu are viitor.
În fine, țara încă nu și-a revenit din ruinele sale sovietice și se confruntă în continuare cu o poluare considerabilă, un sistem industrial învechit (din lipsa investițiilor), o economie lentă, al cărei motor principal este exploatarea resurselor naturale care nu sunt inepuizabile.
Desigur, țara strălucește în anumite sectoare - armament, IT, cibernetică etc. -, dar exemplul URSS arată că nu sectoarele high-tech creează putere pe termen lung. La vremea ei, lumea admira Sputnikul în spațiu fără să vadă că pe pământ Uniunea Sovietică era într-o formă proastă. Putem spune că istoria se repetă și în această privință.
- Lumea a întors spatele Rusiei. Este asta suficient pentru a-l opri pe Putin? Cine sau ce credeți că-l mai poate opri acum?
- Este imposibil ca o țară, oricât de puternică, de hotărâtă, să ducă un război nepopular și, ca urmare, să fie respinsă de întreaga lume.
Americanii au pierdut în Vietnam nu pe teren, ci prin imaginile difuzate în întreaga lume, prin dezavuarea tinerilor americani care nu au vrut să meargă să lupte. Pe scurt, prin moralul scăzut din interiorul Statelor Unite.
Poporul rus este împotriva acestui război, chiar îi este rușine de el. Deci, dacă Ucraina nu este Afganistanul lui Putin, ar putea fi Vietnamul lui.
- Thierry Wolton, 71 de ani, este jurnalist, scriitor și istoric, profesor la École Supérieure de Commerce din Paris. E preocupat în mod special de istoria regimurilor comuniste, de Războiul Rece și de influența sovietică în Occident. În limba română a mai publicat la Humanitas „KGB-ul în Franța” și „Negaționismul de stânga”.
