Klaus Iohannis este un politician tăcut. Asta a ”auzit” toată lumea
Este omul proiectelor, care își îndeplinește conștiincios înalta magistratură în statul român. Klaus Iohannis nu a stat degeaba la Cotroceni. Lângă ficusul din cabinetul prezidențial, șeful statului a tot muncit. Meticulos, ordonat și dezamăgitor de nespectaculos. Dar tot Iohannis a fost susținătorul mișcărilor stradă din 2017, ca opoziție civică la Ordonanța 13 a guvernului PSD-ALDE. A intrat decis în mulțime și a cerut sprijinul cetățenilor, încurajând permanent protestele pașnice anti-corupție. A susținut-o pe Laura Codruța Kovesi la șefia DNA, ținând pedala apăsată în lupta anti-corupție. Tot Iohannis a avut o activitate cadențată neîntreruptă, în calitate de comandant suprem al Armatei. A convocat trimestrial ședințe CSAT, pentru înzestrarea și modernizarea sistemului de apărare națională, alocând un buget inițial de 9,3 miliarde de euro. Între ședințele CSAT, a mai coborât în stradă, printre protestatarii #rezist, din ce în ce mai rezistenți, a făcut numeroase vizite externe și a participări la summit-uri economice, de securitate sau regionale (sub egida Consiliului European, a UE sau a NATO). Pe drept cuvânt, în Europa, Johannis este un președinte prezent și activ.
Presa străină – bună cu președintele Iohannis
Klaus Johannis a impus o prestanță prezidențială lăudabilă, care s-a concretizat în întâlniri cu președintele Franței, Emanuel Macron, cu cancelarul Germaniei, Angela Merkel, sau cu președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump. Johannis a promis lumii occidentale că România va rămâne predictibilă, în angajamentele asumate în teatrele de operațiuni militare, ori în acțiunile militare comune, la nivel european. Vorbitor fluent de engleză și germană – limba sa maternă – președintele României s-a simțit vizibil mai degajat în străinătate, printre reprezentanții națiunilor lumii, decât printre politicienii români.
Țara este reprezentată onorabil, la cel mai înalt nivel, de Klaus Iohannis și de militarii români, dar și de percepția că România este o țară stabilă politic, care rambursează disciplinat datoriile către troica financiară Fondul Monetar Internațional-Comisia Europeană-Banca Mondială, și își face temele. Mai greu, dar și le face.
Președintele – singura voce de forță a opoziției politice și în 2018?
Iohannis a fost singura voce a opoziției politice, care a reușit să se opună cu relativ succes coaliției PSD-ALDE. A intrat intempestiv în ședințe de guvern, a intervenit constituțional în nominalizarea miniștrilor, a cerut ca la numirile în funcții de stat, candidați să fie curați la cazier, mai ales privind condamnările pentru fapte de corupție. A criticat guvernarea, situația economică, a cerut rigoare în alcătuirea guvernului, sau a bugetului. Pentru asigurarea stabilității politice, nu a ezitat să instaleze rapid guvernele PSD-ALDE, să promulge bugetul de stat pe 2018, legea salarizării unitare, ori legea noului Cod Fiscal. Deși se ferește de o criză politică majoră, Klaus Iohannis trebuie să o înfrunte și să câștige din aceasta, în 2018, pentru a mai spera la un al doilea mandat prezidențial. Dacă modificările PSD la legile Justiției ajung pe masa sa și va fi nevoit să le promulge, această pată neagră se va întinde peste tot mandatul său.
Marele proiect absent al lui Iohannis – proiectul de țară
Pentru 2018, Klaus Iohannis va fi nevoit să arate românilor și lumii proiectul de țară promis. Echipa de proiect a fost prezentată în luna octombrie 2016. Președintele anunța durata de un an, pentru elaborarea unui document ”scurt și cuprinzător”. Probabil un ”lucru bine făcut”.
Domnule Președinte Klaus Iohannis, noi, românii, merităm mai mult de la Dumneavoastră, în 2018. Nu de alta, dar ne-ați costat măcar un vot, în decembrie 2014, și așa ne-am forțat soarta și astrele. Zodiacul Dumneavoastră politic ce vă spune?
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro