13 Iun. 2017 08:00

27 de ani de la mineriada din 1990. Vinovaţii nu au fost pedepsiţi nici azi

Distribuie

Se împlinesc 27 de ani mineriada din 1990. 13-15 iunie 1990 a reprezentat o pagină neagră din istoria postdecembristă a României. Pe 13-15 iunie 1990, minerii şi forţetele de ordine au intervenit pentru reprimarea violentă a protestelor din Piaţa Universităţii. Protestele au început pe 22 aprilie 1990, în semn de nemulţumire faţă de evoluţia politică a ţării după revoluţia din decembrie 1989. Protestele au fost denumite "Fenomenul din Piaţa Universităţii" şi "Golaniada", această ultimă denumire provenind de la termenul "golani", folosit de preşedintele de atunci al României, Ion Iliescu, pentru a-i descrie pe protestatari.

Manifestaţiile din Piaţa Universităţii au fost înăbuşite pe 13-15 iunie 1990, într-un mod violent, prin aducerea minerilor din Valea Jiului în Bucureşti.

ISTORICUL MINERIADEI DE LA 1990

Sub denumirea de mineriada din iunie 1990 sunt cunoscute evenimentele care au avut loc în perioada 13-15 iunie 1990 în București, când forțele de ordine, susținute de mineri, au intervenit în forță împotriva protestatarilor din Piața Universității și a populației civile. A fost considerată cea mai sângeroasă, cea mai brutală ca stil și anvergură dintre toate acțiunile minerilor.

13 IUNIE

În dimineața zilei de 13 iunie 1990, pe la ora 3-4 dimineața, forțele de ordine au distrus corturile celor aflați în Piață și au făcut arestări. Cordoanele de trupe antitero au fost rupte de manifestanți. În jurul orei 9, mai multe grupuri de muncitori de la IMGB au sosit în Piața Universității scandând lozincile: „IMGB face ordine!" și „Moarte intelectualilor!", „Noi muncim, nu gândim!". Cu toate astea s-au retras și au defluit spre o altă zonă necunoscută. Pe strada paralelă cu Institutul de Arhitectură două cordoane de trupe USLA au încercat să protejeze un obiectiv format prin încercuirea Pieței cu autobuzele din dotarea Poliției. La îndemnul unor tineri atmosfera s-a încins până în momentul când a izbucnit un conflict direct, iar trupele USLA au șarjat mulțimea. Aceasta a reacționat răsturnând o autoutilitară marca TV de culoare albastră, din rezervorul mașinii a fost furată benzina, cu care s-au confecționat cocteiluri Molotov. Aceleași persoane au rupt pietre din caldarâm pe care le-au folosit drept proiectile. Autobuzele s-au aprins, după eveniment TVR a lansat versiunea oficială că au fost incendiate, a existat o înregistrare a generalului Mihai Chițac în care acesta dădea ordin ca autobuzele să fie aprinse chiar de Poliție. În scurtă vreme, nori groși de fum negru au acoperit Piața.

Pe tot parcursul zilei au avut loc confruntări violente între manifestanți și forțele de poliție; au fost incendiate autobuzele poliției, sediile Poliției Capitalei, Ministerului de Interne și SRI.

La televiziune se citește un comunicat al președintelui Ion Iliescu, în care se afirmă „Chemăm toate forțele conștiente și responsabile să se adune în jurul clădirii guvernului și televiziunii pentru a curma încercările de forță ale acestor grupuri extremiste, pentru a apăra democrația atât de greu cucerită".

În seara zilei de 13 iunie, trei garnituri de tren pline cu mineri au plecat din Petroșani spre București iar un alt tren a plecat a doua zi din gara Motru spre București.

14 IUNIE

Ajunși în Gara de Nord la ora 4 dimineata, minerii conduși de Miron Cozma au fost preluați de angajați ai SRI și a altor servicii secrete și au fost orientați spre punctele nevralgice ale Capitalei. Un grup foarte mare a ocupat Piața Universității, unde au pretins că refac rondurile de flori distruse de corturile manifestanților, pe platoul din fața Teatrului Național. Imediat au pătruns în incinta Facultății de Geologie, unde au ocupat balconul, simbolul libertății de opinie și au devastat o colecție unică în Europa de flori de mină și zăcăminte geologice ca și sediul Ligii Studenților. O soartă asemănătoare au avut și Facultatea de Litere și cea de Matematică, dar și Institutul de Arhitectură Ion Mincu. Numeroși profesori au fost bătuți, între ei se numără și profesorii de lingvistică Grigore Brâncuș și Petru Creția, acesta fiind agresat de indivizi care se aflau în posesia fotografiei sale. În zonă, minerii au mai devastat sediile PNȚCD și ale PNL, unde au pretins că au descoperit valută falsă și arme și de unde au furat tot ce se putea fura, inclusiv o stație radio și aparate de birotică.

Liderul studenților Marian Munteanu a fost bătut și aruncat apoi în fântâna de la Universitate. Alți lideri au avut o soartă asemănătoare. Un alt grup a ocupat Televiziunea română, autointitulată liberă. În câteva ore Bucureștiul era complet pacificat și haosul a coborât pe străzile unde puterea era deținută de aceste grupări paramilitare, care colaborau cu Poliția și SRI. Toți intelectualii, persoanele cu barbă, cei îmbrăcați cu haine fistichii au fost bătuti, arestați, urcați în dubele Poliției și interogați la o unitate militară din Măgurele.

15 IUNIE

La orele prânzului minerii au fost urcați în autobuze și transportați la complexul expozițional Romexpo, unde șeful statutului, președintele ales recent Ion Iliescu le-a mulțumit pentru acțiunea lor vitejească prin care au salvat democrația din România. Discursul său a fost întâmpinat cu urale. Imediat după aceasta au fost conduși la trenurile care îi așteptau în Gara de Nord, și transportați în Valea Jiului.

"Am fost luați cu japca"

Unul dintre inculpații din acest dosar, Miron Cozma, cel care s-a aflat în funtea minerilor, a povestit pentru Libertatea, în urmă cu trei ani, partea lui de adevăr.

"Sunt dezamăgit total despre ceea ce se vorbeşte. Păi minerii au venit pe 14 iunie la Bucureşti, cu trei garnituri. Una a ajuns la ora 07.00, alta la 09.00 şi ultima, în care eram şi eu, pe la ora 13.00. N-am avut nici o implicare în incidentele din 13 iunie şi, în plus, am fost luaţi cu japca. În Piaţa Universităţii, minerii au plantat panseluţe şi, apoi, le-au udat cu furtunul!(…) O altă poveste. Acele sedii au fost forţate de alţii, înainte de a veni minerii. La PNL e vorba de doi inşi, dintre care unul a ajuns mare om de afaceri. Iar la PNŢCD a fost altul. Când au intrat minerii, care nu văzuseră în viaţa lor decât coada de la lopată, au crezut că xerox-ul e maşină de făcut bani. I-au fraierit pe faţă, li se xeroxa câte o bacnotă de 100 de lei şi ăştia proşti credeau că sunt bani falşi! Nu mai văzuseră în viaţa lor un xerox!"

Vinovaţii, puşi sub inculpare după mai bine de 26 de ani

La finalul anului trecut, după mai bine de 26 de ani de la evenimentele din 13-15 iunie 1990, procurorii militari din Parchetul instanţei supreme i-au pus sub inculpare în dosarul Mineriadei pe fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul director al SRI Virgil Măgureanu şi fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu. Acuzațiile sunt infracţiuni contra umanităţii.

Procurorii militari susţin că există probe potrivit cărora aceştia ar fi organizat şi coordonat direct atacul împotriva populaţiei civile, ceea ce ar fi dus la uciderea prin împuşcare a patru oameni, rănirea prin împuşcare a trei, vătămare integrităţii fizice şi psihice a 1.269 de oameni şi privarea de libertate a altor 1.242.

Mai multe persoane au fost audiate până acum în dosar: Ion Iliescu, Petre Roman, Virgil Măgureanu, Ion Caramitru, Adrian Sârbu, Andrei Pleşu, Florina Cercel, Victor Ciorbea, Pavel Abraham, Emil „Cico” Dumitrescu. Despre inculparea sa în dosar, fostul preşedinte Ion Iliescu a spus că nu are nimic să-şi reproşeze.

„Nu este prima dată când se agită chestiile astea. Ce dovezi? Dar care este problema? E o chestiune care s-a petrecut în 1990, am trecut peste ea, am avut alternative la guvernarea ţării. Vor oamenii să…, probabil au primit ceva solicitări să cerceteze. Să cerceteze, care este problema? (…) Eu nu am să-mi reproşez nimic din nicio perioadă”.

Ion Iliescu, despre proteste

În dosarul mineriadei, Universitatea din Bucureşti s-a constituit ca parte civilă, invocând „prejudiciului material şi moral suferit de comunitatea academică a Universităţii din Bucureşti în iunie 1990”.

„Când vorbim de prejudicii materiale facem referire la vandalizările, distrugerile pe care minerii le-au făcut la momentul respectiv prin pătrunderea ilegală în spaţiile Universităţii şi menţionez aici câteva facultări: Facultatea de Geologie, Facultatea de Litere, cea de Geografie, Matematică, Istorie, Drept. Nu în ultimul rând au fost distruse colecţii rare ale Facultăţii de Geologie la momentul respectiv. Mai mult decât atât, vorbim de un prejudiciu moral, iar Universitatea din Bucureşti are o datorie morală faţă de toate persoanele implicate în evenimentele din iunie 1990, studenţi, profesori, cercetători, membri ai personalului adminstrativ care au suferit violenţe grave, tratmente inumane, umilinţe din partea minerilor la momentul respectiv”, a precizat, în luna mai, purtătorul de cuvânt al Universităţii din Bucureşti, Mirabela Amarandei.

Documentul care îl incriminează pe Ion Iliescu

Un document intitulat „Jurnalul activităţilor desfăşurate de unităţile armatei, în Garnizoana Bucureşti, în perioada 13-15 iunie 1990” arată că fostul preşedinte Ion Iliescu a „comunicat", în seara zilei de 13 iunie, cadrelor de răspundere din MApN că „în această noapte elementele turbulenţe vor încerca să pătrundă şi în alte obiective; aceştia au asupra lor arme şi muniţie". în document se arată că Ion Iliescu a dispus ca armata să deschidă focul doar asupra persoanelor care trag. Şeful statului i-a catalogat pe cei aflaţi în acele momente pe străzile Capitalei că fiind „contrarevolutionari-legionari", informându-l pe prim-adjunctul ministrului că „pe sediul Poliţiei Capitalei s-a ridicat drapelul verde, legionar, deci mişcarea este o rebeliune legionară şi se tratează că atare".

Pasaje din „Jurnalul de luptă” au fost publicate de cotidianul Evenimentul zilei, în 2015.

13 iunie 1990

Ora 23.20 – Comandantul Aviației Militare a raportat că au sosit 200 de militari din Regimentul 60 de parașutiști. I s-a ordonat ca aceștia să se deplaseze în Piața „Mihail Kogălniceanu", pentru despresurarea Ministerului de Interne. Generalul- maior Roman raportează că mașina cu substanțe lacrimogene a ajuns la Otopeni.

● Ora 23.40 – General-maior Polivanov raportează că Regimentul 7 Mecanizat a ajuns la TVR (325 de militari și 15 TAB-uri); acolo mai sunt circa 300 de turbulenți, care urmează să fie încercuiți. Prim-adjunctul ordonă generalului Budiaci să ia măsuri ca, folosind întregul efectiv de militari care se afla la TVR, să încercuiască grupurile de vandali și să îi aresteze.

● Ora 23.43 – A decolat elicopterul de la Otopeni spre localul Ministerul de Interne, unde a lansat 2.200 de fiole lacrimogene.

● Ora 23.50 – Directorul ziarului „Adevărul" se interesează la șeful Marelui Stat Major (MStM) care este situația obiectivelor atacate și cum să se interpreteze acțiunea bandelor de huligani. Șeful MStM i-a repetat aprecierile făcute de Președinrtele Iliescu, că aceasta este o încercare de rebeliune, de tip legionar, că aceștia au asupra lor arme și muniție sustrase din localul Poliției Capitalei, inclusiv uniforme de poliție

14 iunie 1990

● Ora 21.20 – General-maior Gheorghe Radu raportează că generalul Popov Mihai, de la Direcția Procuraturii, cere aprobarea ca maior Crețu să continuie misiunea. Totodată, informează că organizații extremiste organizează grupări de doi-trei civili care au făcut armata la tancuri, pentru a captura de la armată tancuri sau TABuri. Generalul Ionel ordonă să fie informat Serviciul de Contraspionaj.

● Ora 22.05 – Colonelul Cheța, de la Ministerul de Interne, raportează că au date că în această noapte sediul PNȚ va fi incendiat de mineri și solicită protecția minerilor de către unități ale Armatei. Prim-adjunctul a raportat ministrului – cu propunerea de a nu aproba să se facă aceasta sub protecția Armatei, indiferent cine ar solicita- o, iar ministrul a fost de acord cu această propunere.

● Ora 22.20 – Se comunică aceasta colonelului Cheța cu recomandarea de a se raporta domnului Cazimir Ionescu,care îi stăpânește mai bine și îi poate determina pe mineri să nu facă aceasta.

15 iunie 1990

● Ora 10.50 – Generalul Stănică raportează că s-au recuperat de la minerii care au fost la sediul PNȚ trei dosare, aparat de fotocopiat; de la sediul PNL aparat (matriță) de făcut bancnote de 100 de lei, un dosar privind situația financiară – și întreabă ce face cu ele – acum sunt la Academie. Despre aceasta, primul-adjunct raportează Președintelui și s-a stabilit să fie predat Procuraturii Generale, la colonelul Florescu Mugurel.

Loading...
Comentarii