Piloți români de avioane F-16 povestesc cum sunt doborâte dronele care intră în spațiul aerian al țării. Demonstrație la Baza 86 Aeriană Borcea
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Pentru aproximativ 100 de militari români și 6 avioane de luptă F-16, ziua de 7 august 2026 e ziua în care s-au întors acasă, în România, după o misiune grea în Lituania.
În ultimele patru luni, militarii întorși din spațiul baltic au executat în nordul-estul Alianței Nord Atlantice misiuni de Poliție Aeriană, așa cum alți militari aliați din NATO fac în România, în ultimii ani, și mai ales de când Rusia a atacat Ucraina, în 2014, când a anexat ilegal Peninsula Crimeea.
Unul dintre militarii care s-au întors acum acasă din Lituania este comandorul Mihăiță Marin. Are puțin peste 40 de ani și este pilot din 2004. Înainte de F-16, a pilotat avioane Mig21 Lancer, scoase din uz de Forțele Aeriene, după nenumărate accidente și intrarea în dotare a avioanelor F-16, în ultimii ani.
Comandorul, care este și instructor de avion F-16, povestește cum s-au simțit el și colegii săi pe 19 mai, când unul dintre piloții români camarazi, căpitanul comandor Costel Pavelescu, a doborât pentru prima dată în istoria recentă a Forțelor Aeriene Române, o dronă, în zbor, într-o misiune.
Drona venise din afara spațiului NATO, iar pilotul român a doborît-o. „A fost foarte multă bucurie pentru că a fost o confirmare a faptului că avem atât capacitatea cât și hotărârea de a ne executa misiunea. Și pe de altă parte, am adus numele României în discursurile tuturor liderilor NATO, așa că sunt foarte fericit de ce am făcut acolo.”, spune comandorul Mihăiță Marin.
În spațiul baltic, Forțele Aeriene au mai executat trei misiuni de Poliție Aeriană, penultima în 2025.
Comandantul Detașamentul Carpathian Vipers al Forțelor Aeriene Române care și-a încheiat acum misiunea în Lituania este mulțumit.
Și, mai ales, bucuros că a revenit la unitatea de lângă Fetești, pe care o conduce ca șef de Stat Major al Bazei 86 Aeriene. „Am dovedit că avem și capacitatea și puterea de a îndeplini toate misiunile încredințate”, spune colonelul Marius Robuleț.
Tot el a explicat încă din Lituania ce presupune o misiune de distrugere a unei drone.
La Baza 86 Aeriană "Locotenent aviator Gheorghe Mociorniță" Borcea încep majoritatea misiunilor de menținere a spațiului aerian din partea estică a României sigur.
Aici staționează una dintre cele trei escadrile de avioane de luptă F-16 ale Forțelor Aeriene Române.
Numai în 2026, piloții români și aliați din NATO dislocați în România au urmărit în aer, aproximativ 30 de drone care au violat spațiul aerian național. Trei dintre ele au fost doborâte în iulie, a treia în doar cinci minute de la intrarea în România, după cum a explicat ministrul Apărării, Radu Miruță, preluat de Libertatea.
Comandorul Mihăiță Marin spune că, de când drona a apărut ca armă, pregătirea s-a schimbat. „Noi am schimbat aproape tot în ceea ce privește pregătirea noastră, ca să putem face față acestui fel de amenințare: proceduri, tactici, dar ne pregătim în continuare și să luptăm cu inamici adevărați”, explică pilotul cu o experiență de 22 de ani.
Cum are loc o misiune de interceptare de drone sau avioane inamice
Trei dintre dronele străine care au intrat ilegal în România au fost doborâte luna trecută. Cel puțin despre una se știe sigur că era o dronă Shahed ale cărei rămășițe Ministerul Român de Externe i le-a și pus în față ambasadorului Rusiei la București, Vladimir Lipaev, convocat pe 27 iulie la sediul instituției românești. Cazul s-a transformat în dosar penal, la fel ca toate celelalte pătrunderi ilegale soldate cu prăbușiri pe teritoriul național.
Comandorul Mihăiță Marin spune că atunci când pleacă într-o misiune, piloții nu știu exect ce va urma.
Prima dată, baza primește informații de la radare care bat sute de kilometri distanță. Dacă în bază se bate clopotul, atunci piloții, care sunt în serviciu permanent, fug imediat către avioanele garate în hangare, ținute permanent în stare de luptă de tehnicienii maiștri. În cel mult 15 minute, piloții trebuie să fie în zbor.
Sunt conectați la două centre de control și comandă, unul din România. Al doilea, Centrul de Operații Aeriene Combinate de la Torrejon (CAOC Torrejón), este la Baza Aeriană Torrejón de Ardoz, de lângă Madrid, Spania.
Dronele doborâte de piloții români su fost puse la pâmânt după ce au tras în ele cu rachete aflate la bordul avionului. F-16 are montat pe el și un tun, însă piloții nu au recurs la el, deocamdată.
„Rachetele pe care le folosim sunt printre cele mai performante din lume”, explică pilotul Mihăiță Marin. Dar, adaugă el, pentru a putea trage cu ele, piloții sunt obligați să decidă, uneori în doar câteva secunde care vor fi efectele.
Niciodată nu vor ca un proiectil să cadă pe civilii de la sol, așa că iau decizia să tragă numai după ce se asigură că nu vor exista victime.
Până în 2025, decizia doborârii unei drone trebuia luată de ministrul Apărării Naționale. Legea privind controlul utilizării spațiului aerian național, adoptată după trei ani de amânări, le dă acum dreptul militarilor dacă și când trag într-o dronă care violează spațiul aerian.
„Ceea ce s-a întâmplat a fost scurtarea lanțului de comandă”, mai spune comandorul Mihăiță Marin.
Din 2024, la Baza 86 Aeriană Borcea funcționează și Centrul European de Instruire F-16. Olanda a donat mai multe avioane centrului din județul Călărași. Aici se pregătesc și piloți străini, inclusiv ucraineni.
În ultimii ani, la Baza Borcea s-au făcut investiții de peste 100 de milioane de euro: noi hangare, simulator, spații de cazare și hrănire, o nouă infrastructură de acces, securizată suplimentar, o biserică, stație de pompieri și multe altele.
În prezent, Forțele Aeriene se pregătesc să primească, după 2030, avioane de luptă de generația a V-a americane F-35.
Contractul, în valoare de peste 6,5 miliarde de dolari pentru 32 de avioane, a fost semnat în 2024.
Colonelul Marius Robuleț, șef de Stat Major Baza 86 Aeriană Borcea, spune că în prezent „se face selecția personalului”.
