40.000 de români au devenit cetățeni ai altor state din UE. Care sunt țările de „adopție” preferate
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Aproape 40.000 de români au primit cetățenia unei alte țări din Uniunea Europeană, în 2024, potrivit unui studiu publicat de Eurostat. Românii sunt, de departe, cei mai numeroși cetățeni ai unei țări membre UE care au obținut cetățenia unui alt stat din Uniunea Europeană. Studiul arată că țările blocului comunitar au acordat cetățenie unui număr de aproape 1,2 milioane de persoane care își aveau reședința obișnuită pe teritoriul uneia dintre cele 27 de state membre, ceea ce reprezintă o creștere de 12% față de 2023.
Cuprins:
Germania, Spania și Italia, în top state care au acordat cetățenie la nivel UE
Majoritatea noilor cetățenii au fost acordate de Germania (288.700, 24,5% din totalul UE), Spania (252.000, 21,4% din totalul UE), Italia (217.400, 18,5%), Franța (103.700, 8,8%) și Suedia (63.000, 5,4%). Sirienii, marocanii și albanezii au rămas printre primii trei beneficiari ai cetățeniei UE, fiind urmați de către turci și români. Topul primelor 10 state mai include persoane din Venezuela, Ucraina, India, Rusia și Brazilia.
Numărul ridicat al românilor care primesc cetățenia unui alt stat UE nu este surprinzător, având în vedere că România este țara cu cel mai mare număr de cetățeni care locuiesc în alte state membre ale UE. Astfel, tot potrivit Eurostat, un număr de 3,1 milioane de cetăţeni români trăiesc în alte ţări UE, reprezentând 16,28% din numărul total al populaţiei României, care numără circa 19 milioane de cetăţeni. Cea mai mare parte a românilor au ales să trăiască și să muncească în Italia, Germania și Spania.
România, scădere cu aproape 70%
Evoluția pozitivă a numărului de noi cetățeni din țările UE, față de anul anterior, se datorează, în principal, creșterii numărului din Germania (cu 88.900 mai mulți decât în 2023), țară urmată de Spania (cu 12.300 mai mulți) și Franța (cu 6.400 mai mulți). În schimb, cele mai mari scăderi, comparativ cu 2023, au fost constatate în România (8.600, -68%) și în Suedia (4.800, -7%). Astfel, România a acordat, în 2024, un număr de 4.000 de cetățenii, în timp ce în anii anteriori cifrele au fost mult mai ridicate: 12.600 în 2023, 13.400 în 2022 și 12.700 în 2021.
Tendința de scădere a numărului de noi cetățeni români s-a menținut și în 2025, după ce autoritățile române au descoperit că sute ruși au obținut, ilegal, documente de identitate românești.Dintre cele 4.000 de cetățenii acordate de România, 3.000 au fost primite de către cetățeni ai Republicii Moldova, iar 400 de către cetățeni din Ucraina. Au mai primit cetățenie română 100 de sirieni, 100 de turci, 100 de ruși, precum și alte 300 de persoane din țări non-UE. România a mai acordat câteva zeci de cetățenii unor persoane din Germania, Italia, Bulgaria, Grecia și Franța.
Eurostat mai arată că, în 2024, o medie de 2,7 rezidenți raportat la 100 de cetățeni străini rezidenți au primit cetățenie. Țara cu cea mai mare rată de naturalizare a fost Suedia (7,5), urmată de Italia (4,1) și Spania și Țările de Jos (fiecare 3,9), în timp ce Lituania (0,1), Bulgaria și Estonia (fiecare 0,3) au avut cele mai scăzute rate.
Românii, pe primul loc în șapte țări UE
„Majoritatea (88%) persoanelor cărora li s-a acordat cetățenia UE în 2024 au fost anterior cetățeni ai unei țări din afara UE. Cetățenii unei alte țări din UE decât țara de reședință au reprezentat un procent de 10,6%, iar persoanele fără cetățenie (sau cu cetățenie necunoscută) au reprezentat 1,8% din total.
În Ungaria și Luxemburg, majoritatea noilor cetățeni (60,5 % și, respectiv, 59,7 %) au fost ai unei alte țări din UE. În Luxemburg, cetățenii portughezi au reprezentat cea mai mare parte (35,5%), urmați de cetățenii francezi (21,4%), italieni (8,8%) și belgieni (8,3%). În Ungaria, majoritatea noilor cetățenii au fost acordate pentru români (71,4%), urmați de slovaci (20,0%)”, se mai precizează în documentul citat.
Prezența românilor pe primul loc în Ungaria (800 de cetățenii) este explicată prin demersurile continue ale etnicilor maghiari din România care doresc să dețină și cetățenia statului vecin.
Principalele țări din UE care au acordat cetățenie fiecăreia dintre primele cinci naționalități au fost: sirieni în Germania (75,6%), Olanda (8,7%) și Suedia (6,9%); marocani în Spania (44,2%), Italia (28,5%) și Franța (14,9%); albanezi în Italia (65,9%) și Grecia (22,3%); turci în Germania (54,6%), Olanda (15,7%) și Franța (11,7%) și români în Italia (37,0%) și Germania (21,7%).
Astfel, un număr de 14.800 de români au devenit cetățeni ai Italiei, iar 8.600 - cetățeni ai Germaniei. Tot românii au deținut primul loc în Spania (6.000 de noi cetățenii, 50% din total), Belgia (3.300, 21,3%), Grecia (300, 38%), Franța (1.700, 24%) și Portugalia (400, 55%).
Vârsta medie a noilor cetățeni - 31,7 ani
„Distribuția pe sexe arată o ușoară predominanță a femeilor (50,9%), comparativ cu 49,1% bărbați), în special pentru grupele de vârstă de peste 30 de ani (55,4% femei în grupa de vârstă 60-64 de ani). Acordările de cetățenii pentru femei le-au depășit numeric pe cele pentru bărbați în toate țările UE, cu excepția a 10 dintre acestea (Bulgaria, Germania, Italia, Lituania, Ungaria, Austria, Polonia, România, Slovacia, Suedia). Cea mai mare proporție de acordare de cetățenie pentru femei a fost înregistrată în Croația (63,6%), în timp ce țara cu cea mai mare pondere de achiziții de către bărbați a fost Lituania (58,9%). Vârsta medie a persoanelor care au dobândit cetățenia în întreaga UE a fost de 31,7 ani. Țara UE cu cea mai mică vârstă medie a fost Grecia, unde jumătate dintre noii săi cetățeni au avut mai puțin de 19,7 ani. Vârsta medie cea mai ridicată a fost în Cipru (43,9 ani)”, mai susțin cei de la Eurostat. În România, bărbații au fost majoritari în rândul noilor cetățeni (54,5%), iar vârsta medie a acestora a fost de 31,5 ani.
Distribuția pe vârste variază de la o țară la alta din cauza diferențelor în ceea ce privește legislația privind cetățenia și structura pe vârste a populației non-naționale. Cu toate acestea, caracteristica comună care unește toate statele UE este aceea că majoritatea noilor cetățenii au fost dobândite de tineri și că numărul scade odată cu vârsta.
Astfel, în 2024, un procent de 37,4% dintre persoanele cărora li s-a acordat cetățenia unei țări din UE aveau mai puțin de 25 de ani, alte 43% aveau vârste cuprinse între 25 și 44 de ani, în timp ce persoanele cu vârsta de cel puțin 45 de ani reprezentau 19,6%. De asemenea, copiii cu vârsta sub 15 ani au reprezentat 23,7% din persoanele cărora li s-a acordat cetățenia unei țări din UE. Cele mai mari procente de copii au fost constatate în Franța (34,3 %), Grecia (31,3 %), Austria (29,4 %) și Slovenia (28,4 %).
În contrast, Cipru (30,7 %), Lituania (21,0 %) și Letonia (20,3 %) au avut cele mai mari ponderi ale cetățeniilor acordate persoanelor cu vârsta de cel puțin 55 de ani.
