Pur și simplu au întrebat peste 1.100 de persoane (eșantion reprezentativ la nivel național) care este opinia lor despre un personaj inexistent, prezentat pe listă ca „lider de partid politic”. Aproape jumătate dintre respondenți au spus că au auzit de acel personaj și și-au exprimat o opinie despre el.
Analiza a folosit date obținute obținute după alegerile din 2016. Sondajul de atunci a avut și un punct la care li se cerea participanților să spună cât de mult le place de anumiți lideri de partid din România: opt reali și unul fictiv. Numele inventat era unul comun, potrivit cercetătorilor clujeni, dar totuși un nume care nu a aparținut vreodată niciunui lider de partid politic.
În jur de 45% dintre respondenți au răspuns că le place foarte mult de acel candidat fictiv. Așadar, 55% au recunoscut că nu au auzit nimic despre el.
Cercetarea a fost publicată în aprilie 2022 în jurnalul academic Political Studies Review, sub semnătura lui Paul Tap și a lui Sergiu Gherghina, de la UBB.
„Nu vor să pară că nu au cunoștințe”
Autorii au vrut să afle cine sunt cetățenii mai puțin manipulabili în ceea ce privește viața politică. Au împărțit astfel respondenții în două grupuri: cei care sunt bine informați despre politică și cei total dezinteresați de acest lucru. Culmea este că ambele categorii au probleme să identifice personajul inexistent, doar că din motive diferite.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_b9035b9ca2a7f64c60e1875c54df3caf.jpg)
„Cei care au răspuns cu «nu știu» este foarte probabil să continue să răspundă la fel și la ceilalți politiceni din conveniență. În opoziție, cei care recunosc politicienii adevărați, dar nu le este familiar liderul fictiv, în măsură mai mică răspund cu «nu știu» pentru că nu vor să pară că nu au cunoștințe și că nu-i știu pe liderii politici. Aceste tendințe ridică întrebări importante cu privire la validitatea răspunsurilor și cât de importanța atitudinii părtinitoare din dorința de a te face plăcut”, au subliniat cercetătorii clujeni.
Studii anterioare arată însă că majoritatea cetățenilor dintr-o țară, atunci când vine vorba despre cunoștințe politice, nu se situează în cele două grupuri utilizate în studiu – cei foarte informați sau cei dezinteresați total -, ci undeva între cele două extreme, potrivit cercetării numite „Mai ciudat decât ficțiunea: votanți și lideri de partid în noua democrație”.

:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_e143397ab11c92cc22c15fb035245069.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/158_8f94212946f057412f6953100ce083d2.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_e212e684c412683a846e1c59eeb65c45.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_28e137cdf108887d351be2cc3e1d9ef3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/196_0a3da10178055faf755dc49c92bf1725.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/222_6618e794a6fa9547fa339b363bba9ad2.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_90e0dc84100198a5f4954ea0e989675c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_f7dc397540af5228c3f024edd99d2d42.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.