99 de ani de la naşterea celui care a transformat mănăstirea Sihăstria într-un loc de pelerinaj

Părintele Cleopa a venit pe lume la 10 aprilie 1912, în satul Suliţa din judeţul Botoşani, cu numele de Constantin Ilie, fiind al cincilea copil din cei zece pe care i-au avut părinţii săi, Alexandru şi Ana. Se spune că, în copilărie, fiind foarte bolnăvicios şi-n primejdii de moarte din cauza sănătăţii, mama lui s-a dus să ceară sfatul unui vestit duhovnic al timpului, Conon Gavrilescu, de la schitul Cozancea. Acesta a îndrumat-o să facă legământ de dăruire a pruncului către Maica Domnului. Atunci, mama viitorului trător întru credinţă s-a închinat plângând la icoana Născătoarei de Dumnezeu şi căzând în genunchi i l-a închinat: „Maica Domnului, îţi dăruiesc ţie copilul acesta al meu, că este bolnav şi plânge mereu. Fă ce ştii tu cu el!”. Iar puteri mai mari decât cele pământene i-au împlinit ruga. Copilul s-a înzdrăvenit rapid, apoi de tânăr a găsit alinare în citirea cărţilor bisericesşi, a Bibliei şi Vieţilor Sfinţilor.
La vîrsta de 17 ani, Constantin se aşătură obştii de la schitul Sihăstria, din judeţul Neamţ, urmându-l pe fratele lui mai mare, Vasile. După câţiva ani, vreme în care îşi satisface şi stagiul militar, la 2 august 1937 este primit în monahism, luând numele de Cleopa, iar în ianuarie 1945 este hirotonit preot. Au urmat ani minunaţi, dar şi grei, părintele Cleopa primind şi sarcini tot mai mari de păstorire a credincioşilor, dar fiind, după venirea comuniştilor la putere, şi prigonit de aceştia. Şi-a găsit în trei rînduri liniştea în adâncul codrilor şi munţilor Neamţului, trăind cu cartofi şi pâine.
Abia în 1964 revine definitiv la mănăstirea Sihăstria, fiind pus conducător al întregii suflări călugăreşti de acolo cu binecuvântarea Patriarhului Nicodim. Locul devine, prin lumina şi înţelepciunea răspândite de părintele Cleopa, un adevărat focar al credinţei ortodoxe. Ani la rând, mii şi oameni vin la mănăstire pentru a găsi alinare şi îndrumare spirituală şi sufletească de la părintele ce-i întâmpina cu vestita urare: „Mânca-v-ar raiul!”. În plus, scrie cărţi în care propăvăduieşte păstrarea dreptei credinţe, adică a dogmelor Bisericii Ortodoxe. Este acuzat de unele voci chiar că este prea radical şi intransigent cu orice „derapaj” de la aceste norme, fiind cunoscute criticile sale dure aduse la adresa sectelor, dar şi a tehnicii moderne, în care vede duhuri ale Satanei.
Va trece la cele veşnice la 2 decemrie 1998, la vârsta de 86 de ani, împlinind astfel profeţia lui Conon Gavrilescu, din momentul închinării părintelui Cleopa, ca prunc, Maicii Domnului: „Acest copil va trăi mai mult decât noi toţi”.
Chiar şi după moarte puterile nevăzute ale credinţei părintelui Ceopa îşi fac lucrarea. Mii de oameni vin în fiecare an la mormândtul acestuia, spunându-se că rugăciunea în acest loc, dar până şi uleiul sfânt din candela ce arde acolo, aduc împlinirea rugilor credincioşilor aflaţi în nevoie.



 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro