A abandonat Donald Trump Ucraina? După o convorbire telefonică cu Putin, liderul american pare gata să renunțe la promisiunea de a pune capăt războiului Rusiei împotriva vecinului său

Articol Financial Times

Yuri Ushakov, consilierul pentru politică externă al liderului rus, a declarat că tonul conversației de două ore a fost atât de prietenos, încât niciunul dintre președinți nu a vrut să închidă primul telefonul. Ucrainenii și aliații lor din Europa s-au simțit abandonați. Nu era vorba doar de faptul că președintele SUA nu părea să exercite nicio presiune asupra Rusiei pentru a obține un armistițiu. Potrivit declarației sale după convorbire, Trump a precizat clar că SUA se retrag din rolul de mediator în eforturile de a pune capăt războiului, lăsând Moscova și Kievul să se descurce singure. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avertizat asupra consecințelor: „Este crucial pentru noi toți ca Statele Unite să nu se distanțeze de negocierile și de eforturile de pace, deoarece singurul care are de câștigat din asta este Putin”.

Pentru observatori, acesta a fost un moment de cotitură după mai bine de trei ani de conflict. Un președinte care a promis că va pune capăt războiului din Ucraina în prima zi a celui de-al doilea mandat părea să se spele pe mâini de eforturi și să lase Ucraina la mila invadatorului. Apelul a confirmat cele mai grave temeri ale europenilor: că președintele SUA, sedus de lingușirile lui Putin, era gata să se alieze Moscovei și să trădeze Kievul. Trump a avut chiar o sugestie pentru cine ar putea înlocui SUA în rolul de mediator: Papa Leon al XIV-lea. „Vaticanul… a declarat că ar fi foarte interesat să găzduiască negocierile”, a scris el pe Truth Social.

Recomandări

Zonele din România cele mai expuse la inundații. Va exista un climat diferit în 50-100 de ani

Într-o convorbire telefonică cu liderii europeni după ce a vorbit cu Putin, Trump a semnalat nu numai că se retrage, ci și că nu intenționează să exercite presiuni suplimentare asupra Moscovei în timp ce negocierile bilaterale între Rusia și Ucraina sunt în curs, potrivit a două persoane informate despre convorbire. Aceasta a reprezentat o schimbare radicală de poziție pentru Trump. Cu puțin peste o săptămână în urmă, el se alăturase altor lideri occidentali în amenințarea de a impune noi măsuri punitive împotriva Rusiei dacă aceasta nu va implementa un armistițiu imediat. Trump însuși a recunoscut luni, în fața jurnaliștilor, că nici măcar nu a reiterat cererile sale anterioare adresate lui Putin de a înceta atacurile asupra zonelor civile din Ucraina. „Această convorbire cu Trump a fost o victorie pentru Putin”, a declarat Steven Pifer, fost ambasador al SUA în Ucraina, actualmente la Centrul pentru Securitate și Cooperare Internațională al Universității Stanford. „El a clarificat că nu va fi niciun armistițiu în curând, astfel încât Rusia să poată continua războiul. Și totuși nu vor fi aplicate sancțiuni suplimentare.” 

Trump și Putin par să fi convenit că Rusia și Ucraina vor purta discuții directe, continuând negocierile de vineri trecută de la Istanbul. Putin a declarat că Rusia este gata să colaboreze cu Ucraina la un „memorandum privind un posibil acord de pace viitor”. Acesta ar include „principiile pe care se va baza un acord de pace” și „un posibil armistițiu pentru o anumită perioadă de timp, dacă se ajung la anumite acorduri”. Cu toate acestea, a existat o nedumerire cu privire la ceea ce spunea Putin. Un înalt oficial ucrainean familiarizat cu convorbirile a declarat despre ideea memorandumului că „nimeni nu știe ce este, care este motivul pentru care a fost propus și de ce este important”. Zelenski însuși a declarat luni seara reporterilor că propunerea memorandumului îi era „necunoscută”. „Rușii vor purta discuții la nivel inferior, vor schimba diverse documente și, între timp, vor continua luptele”, a declarat Bill Taylor, care a fost ambasadorul SUA în Ucraina în perioada 2006-2009. „Cât timp va mai tolera Trump toate aceste tergiversări?”

Recomandări

Elena, o româncă din Irlanda de Nord, trăiește în teroare, cu valiza la ușă și luminile stinse pe timp de noapte: „Vor să mă facă să fug”

Dorința SUA de a se retrage a fost semnalată de săptămâni întregi, atât de Trump însuși, cât și de secretarul de stat Marco Rubio și vicepreședintele JD Vance, care și-au exprimat în repetate rânduri frustrarea față de Rusia și Ucraina în egală măsură. Vance a declarat luni reporterilor că SUA ar putea fi nevoite să spună în cele din urmă: „Acesta nu este războiul nostru”. „Vom încerca să-l încheiem, dar dacă nu vom reuși, vom spune în cele din urmă: «Știți ce? A meritat să încercăm, dar nu mai continuăm.“. Trump a reiterat acest lucru când a declarat reporterilor la Casa Albă că „se va întâmpla ceva” pentru a pune capăt războiului. „Și dacă nu se întâmplă, eu mă retrag și ei vor trebui să continue. A fost o situație europeană și ar fi trebuit să rămână o situație europeană.” 

Unii experți consideră că dorința lui Trump de a se retrage este de înțeles. „Abordarea fiecărei părți a fost aceea de a-l enerva pe Trump împotriva celeilalte părți, iar acest lucru a fost distructiv în esența sa”, a declarat Peter Slezkine, de la centrul de analiză Stimson Center. „Dacă el poate forța cele două părți să discute între ele și să se retragă din scenă, acest lucru ar putea fi necesar pentru a face lucrurile să avanseze.” Însă Trump pare acum mai interesat de o apropiere de Moscova decât de rezolvarea războiului, au afirmat alții. „În acest moment, Trump pare să considere normalizarea relațiilor dintre Rusia și SUA ca un scop în sine”, a declarat Andrew Weiss, vicepreședinte al Carnegie Endowment for International Peace. „Totul este subordonat acestui obiectiv.” Aparenta dorință a lui Putin de a amâna lucrurile ar putea reflecta încrederea Rusiei în progresul militar al invaziei sale pe scară largă în Ucraina, unde a intensificat operațiunile ofensive de-a lungul unor porțiuni mari ale frontului. Un purtător de cuvânt al armatei ucrainene a declarat că „lupte intense” se desfășoară în jurul orașului strategic Pokrovsk, din estul Ucrainei, și la nord de Toretsk. O autostradă care servește ca nod logistic crucial era atacată în mod regulat de drone, amenințând operațiunile Ucrainei în zonă, au declarat soldații.

Recomandări

Ultimele calcule pentru noul Guvern: propunerea PNL care a făcut șah mat PSD. Cine se încălzește pentru ministere

DeepState, un grup analitic ucrainean apropiat armatei, a calificat situația ca fiind „nefavorabilă” pentru forțele de la Kiev și a declarat că trupele ruse „avansau prin poziții și se apropiau de granița administrativă a regiunii Donetsk” – una dintre zonele anexate unilateral de Rusia în 2022, dar pe care încă nu o controlează în totalitate. Harta DeepState, care urmărește schimbările de pe linia frontului, arată că rușii se află la mai puțin de 5 km de granița unde luptele sunt cele mai intense. Cucerirea întregii regiuni estice a Donețkului – împreună cu regiunile vecine Luhansk, Herson și Zaporijia, celelalte trei zone anexate în 2022 – rămâne un obiectiv militar cheie pentru Moscova. Armata sa a suferit pierderi grele în urmărirea acestui obiectiv. În cadrul discuțiilor cu oficialii ucraineni din Turcia de săptămâna trecută, Rusia a condiționat orice încetare a focului de retragerea tuturor forțelor de la toate cele patru regiuni.

Rob Lee, cercetător principal la Institutul de Cercetări în Politică Externă, a declarat că Rusia reușește să avanseze încet de-a lungul liniei frontului și să recruteze soldați în număr mare. „Din punct de vedere militar, cred că Rusia poate susține lupta pentru moment, având în vedere recrutarea susținută de voluntari”, a spus el. „Conducerea Rusiei probabil crede că încă își poate îmbunătăți poziția pe câmpul de luptă.” Odată cu apropierea verii, condițiile meteorologice vor deveni mai favorabile operațiunilor ofensive, ceea ce ar putea avantaja Rusia, a spus Lee. „Rusia încă nu și-a atins obiectivul minim de a ocupa toate regiunile Donețk și Luhansk… așa că ar putea încerca să cucerească cât mai mult teritoriu în această vară, înainte de a se angaja mai serios în negocieri.”