Documentul CNSAS despre accidentul ascuns al Elenei Ceaușescu din 1979: „A suferit un traumatism cranian sever"
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Unul dintre cele mai bine păstrate secrete din istoria regimului a fost gravul accident de circulație în care a fost implicată Elena Ceaușescu în toamna anului 1979. Timp de decenii, evenimentul a plutit în sfera legendelor urbane. Astăzi, documentele declasificate din fostele arhive ale Securității demonstrează clar cum s-a încercat mușamalizarea cazului și cum erau urmăriți jurnaliștii străini care încercau să afle adevărul.
Cuprins:
Adevăr sau legendă urbană? Cele trei ipoteze ale accidentului
În lipsa unor clarificări oficiale din partea autorităților comuniste, românii au început să vorbească pe la colțuri, generând diverse teorii. Timp de ani buni, în spațiul public au circulat trei ipoteze majore despre modul în care s-a produs accidentul:
- Ipoteza 1: Șoferul Elenei Ceaușescu a încercat să evite un copil angajat în traversarea neregulamentară și a lovit o mașină care venea de pe contrasens.
- Ipoteza 2: Autoturismul oficial nu a păstrat distanța regulamentară și a izbit violent vehiculul din fața sa.
- Ipoteza 3: Șoferul a pierdut controlul volanului din cauza carosabilului umed și s-a izbit de un copac de pe marginea drumului.
Dincolo de aceste speculații, un lucru a fost cert: Elena Ceaușescu a suferit un traumatism cranian sever și a lipsit o perioadă bună de timp din viața publică, generând îngrijorare la nivelul nomenclaturii.
Documentul secret: Cum a aflat presa străină ce ascundea Bucureștiul
Cenzura comunistă nu a putut opri complet scurgerea de informații din țară. Dovada incontestabilă a accidentului apare într-un telex interceptat de Securitate, trimis de corespondentul Agenției France Presse (AFP), Albert Dupuy, sosit la București pentru a relata de la al XII-lea Congres al PCR din noiembrie 1979.
Informația inițială fusese publicată de cotidianul belgian „La Libre Belgique”, iar centrala AFP de la Viena îi cerea corespondentului de la București detalii suplimentare.
Telex primit de Albert Dupuy (AFP) de la Viena – 17 noiembrie 1979: „După unele știri apărute în ziarul La Libre Belgique, o înaltă personalitate română a fost victima unui grav accident de automobil. Este vorba de Elena Ceaușescu, al cărei șofer a murit în timpul accidentului. Nu poți găsi şi altceva în plus față de aceste rânduri?”
În aceeași zi, jurnalistul străin a transmis o replică prin care confirma parțial informația, dar aducea rectificări obținute pe căi informale, din surse confidențiale din București:
Răspunsul corespondentului AFP trimis către Viena: „Accidentul a avut loc în urmă cu câteva săptămâni în timpul vizitei lui Jivkov, între București și Sinaia. Dar D-na Ceaușescu, care s-a restabilit între timp, va asista luni la dezbaterile Congresului. Nimic nu confirmă că şoferul ar fi murit în accident. Am aflat din surse particulare că mașina în care se afla D-na Ceauşescu a luat-o spre stânga pentru a evita un copil și că astfel s-a ciocnit cu un autoturism care venea în sens invers.”
Echipamentele românești CT12 și controlul total asupra jurnaliștilor
Pentru regimul de la București, interceptarea comunicațiilor externe era o prioritate de securitate națională. Securitatea nu se limita doar la filajul fizic al jurnaliștilor acreditați, ci controla direct fluxul de informații prin tehnologie autohtonă.
Toate mesajele trimise de jurnaliștii străini prin telex erau copiate în timp real. Aparatul utilizat de serviciile secrete românești era echipamentul de interceptare model CT12, conceput și fabricat în România. Acesta se conecta în serie direct pe linia telex-centrală și duplica instantaneu textul tuturor mesajelor primite sau trimise din țară.
Deși Albert Dupuy a sugerat în corespondența sa ca informația despre accident să fie menționată succint, doar ca o notă de subsol în cadrul deschiderii Congresului PCR, simplul fapt că detaliul a ajuns în Occident a demonstrat vulnerabilitatea sistemului de propagandă condus de Nicolae Ceaușescu. Chiar și cu o armată de cenzori și echipamente de interceptare de ultimă generație, adevărul despre „Cabinetul 2” a reușit să spargă Cortina de Fier.
