Adela va sfătuieşte în sex şi iubire. „Am 45 de ani și nici pe departe nu am avut o viață ca în povești”

Scrie-i Adelei pe adresa scrieadelei@libertatea.ro şi citeşte în Libertatea sfaturile ei.

Nu mai sunt tânără. Am 45 de ani și nici pe departe nu am avut o viață ca în povești. Povestea mea e lungă, lungă de peste 25 de ani. Aveam 19 ani când l-am văzut. Era cel mai frumos băiat. M-am îndrăgostit de el, dar distanța, tinerețea ne-au despărțit.

M-am căsătorit. A fost o greșeală, dar în naivitatea mea speram că va fi o căsnicie fericită.

După doi ani de la căsătorie, m-am întâlnit cu Dan pe stradă și când l-am revăzut simțurile s-au aprins iar. Am făcut dragoste și am rămas însărcinată. Dan nu m-a căutat. Nu i-am spus de copil! I-am scris o scrisoare când fetița mea avea trei ani, dar dan nu a răspuns și uite așa au trecut încă 25 de ani.

Am rămas alături de omul cu care m-am căsătorit. Nu au fost ani frumoși – bătăi, alcool, femei… Am fost un om slab, nu l-am părăsit. Îmi spuneam că e crucea mea. Apoi el a plecat la muncă în străinătate. Ne întâlneam câteva săptămâni pe an. Bătăile, femeile au încetat, dar a rămas alcoolul.

În primăvara anului trecut, Dan mi-a scris pe Facebook, după 25 de ani de la prima noastră întâlnire. Era văduv de șapte ani și dorea să știe dacă fetița mea e a lui. Încet, încet convorbirile noastre au continuat. Ne scriam și vorbeam ore în sir. M-am îndrăgostit iar de el. Ne-am întâlnit nu atât de des pe cât ne doream, ci cât se putea. Dar era o problemă: eram încă căsătorită. El a început să mă preseze să divorțez. Nu știam cum să fac asta. Într-o zi m-am certat cu soțul meu pentur că el era băut, ne-am despărțit și m-am mutat la mama. Apoi el m-a implorat să-i mai dau o șansă pentru cei 30 de ani de căsnicie ai nostri, să mă gândesc că nici eu nu am fost o soție perfectă și că știe că fetița nu e a lui, dar a acceptat-o. Am fost de acord, dacă nu mai bea.

Știam că nu se va putea abține, dar pentru că fata mea nu mai imi vorbea, dar și pentru a fi cu inima împăcată, am crezut că e corect să-i dau șansa de a se schimba.

Am uitat să spun. Nu i-am spus fetei mele că Dan e de fapt tatăl ei. Speram să fac acest lucru după ce ea l-ar fi cunoscut și ar fi văzut ce om minunat era.

Dan s-a supărat pe mine pentur decizia luată, mi-a spus că pentru că mă iubește acceptă situația asta. Cu soțul meu nu am mai făcut dragoste de când am început relația cu el. Nu puteam.

Dan a venit într-o zi la mine și atunci i-a sunat telefonul. Fără să vreau am văzut că-l sună fosta lui prietenă, de care el mi-a spus că e despărțit. Atunci mi-am dat seama prima dată că nu e sincer cu mine.

După două săptămâni, când soțul meu a băut din nou, am decis să-l părăsesc definitiv, deoarece a încălcat condicția pusă. L-am sunat pe Dan, dar reacția lui nu a fost deloc cea la care mă așteptam. Mi-a spus că nu i se pare corect ce am făcut, că știe că el e de fapt motivul și că el nu departe familii. Nu știam ce să mai cred. Ne-am întâlnit câteva ore a doua zi și fără să vreau am observat în baie o borsetă roz cu cosmetice.  Atunci am fost sigură că el a reluat relația cu fosta lui prietenă. Nu i-am spus nimic. Am plecat! L-am întrebat a doua zi, nu a recunoscut. I-am spus că am văzut borseta și mi-a reproșat că i-am căutat prin lucruri. Susținea că el mă iubește, dar că e un om liber și nu am niciun drept să-l întreb ce face.

L-am înțeles, dar l-am rugat să îmi spună și se termină totul, să nu îmi dea speranțe deșarte. Aproape o lună a mai coninuat să-mi scrie. Au fost multe reproșuri.  Nu înțeleg de ce nu dorea să-mi reucnoască un lucru atât de evident: că iubirea lui față de mine s-a stins și că are altă relație. Mă doare sufletul. Am plâns și plâng într-una. Nu înțeleg cum un om se poate schimba atât în nici două luni. M-a iubit sau doar am fost o pauză în relația lui? Sau a dorit să se răzbune pe mine pentru acum 25 de ani?

Mi-am dat seama că relația noastră e pe sfârșite și l-am rugat că dacă dorește să salvăm măcar prietenia noastră să mă sune. Seara târziu mi-a trimis un mesaj și mi-a spus că e necăjit pentru că s-a despărțit definitiv de Alina (fosta lui prietenă). Părea atât de necăjit… Atunci am făcut cea mai mare prostie din viața mea. I-am scris Aline și i-am spus că el o iubește pe ea, că regretă sincer despărțirea și să-l primească înappi. După ce i-am scris ei, i-am spus și lui, dar s-a supărat foarte tare. Mi-a spus că am dorit să-i fac rău, că am încercat să mă răzbun. M-a blocat pe toate rețelele de socializare. Am încercat să-l conving că greșește, dar degeaba.

Asta a fost atunci. Între timp am aflat că de fapt el, cât eu credeam că e cu Alina, a început o relație cu o colegă și că s-a despărțit de Alina pentru a fi cu ea.

Vă rog mult, știu că nu mai are rost să sper la o relație frumoasă cu el, chiar dacă aș divorța. Nu mă mai iubește, probabil nici nu m-a iubit, doar a fost îndrăgostit de mine. Dar mă credeți că nu am trimis mesajul Alinei cu rea intenție, că nu am dorit să-i fac rău. Și știu că trebuie să-i spun fetei mele adevărul. Cum să o fac fără să mă dea deoparte din viața ei?

Adela răspunde:

Draga mea,

Din câte se vede, dragostea față de acest bărbat te-a urmărit toată viața, însă, din păcate, nu a fost o dragoste împărtășită. Am putea să spunem că acest bărbat nu te iubește, dar când te uiți în istoria vieții lui, stai și te întrebi: a iubit, oare, pe cineva? Face dragoste cu tine, după care nu-ți mai răspunde la telefoane. Se desparte de Alina pentru a fi cu altcineva, iar pe tine te minte fără nicio jenă. Îmi pare rău că trebuie să o spun, dar caracterul acestui bărbat este departe de a fi așa cum ai putea să-ți dorești – ce sens ar avea să-ți mai faci speranțe cu el? Chiar și dacă l-ai convinge să rămână cu tine, este doar o chestiune de timp până când el iar va face o ”nefăcută” de-a lui. Mai devreme sau mai târziu tot te va minți, tot te va înșela – pentru că așa e el. Degeaba se bate cu pumnul în piept că vrea să-și recunoască fiica, dacă l-ar fi interesat cu adevărat, te-ar fi întrebat de sănătate acum 25 de ani, nu s-ar fi trezit de-abia acum. Cât despre problemele cu băutura ale soțului tău – da, sunt un motiv serios pentru care te poți retrage din relația cu el. Dar nu ca să poți fi liberă pentru Dan, pentru că, din păcate, el nu merită acest sacrificiu. Și mai este întrebarea ta dacă și cum să-i spui fetei cine este tatăl ei. Sfatul meu este să amâni această dezvăluire pentru mai târziu, când nu mai ești tulburată, când realizezi că nu merită să te zbați nici pentru un bărbat care ți-a dat cu flit toată viața, nici pentru unul care n-a fost în stare să renunțe la băutură atâția ani. Ți-ar fi de mare ajutor să-ți rezervi un timp pentru tine, pentru sufletul tău, în care să stai la distanță de amândoi acești bărbați care ți-au otrăvit anii, să te gândești în sfârșit la ce-ți face ție plăcere, să te îngrijești și să-ți acorzi tot timpul și energia ta. Cu această ocazie, aprofundează-ți relația cu fiica ta, să ajungeți să fiți atât de bune prietene, încât mărturisirea ta să o găsească perfect disponibilă să te înțeleagă pe deplin.