Adina Buzatu joacă la prescripție în dosarul de evaziune fiscală cu prejudiciu de 3 milioane de euro. Cum a tergiversat procesul
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Dosarul în care creatoarea de modă Adina Buzatu și alți 14 afaceriști sunt acuzați de fapte de evaziune fiscală de peste 43 de milioane de lei (cu un prejudiciu de 16,4 milioane de lei) și delapidare de peste 30 de milioane de lei bate pasul pe loc în procedura de cameră preliminară de 2 ani și 4 luni, timp în care dosarul s-a plimbat între instanțe.
Cuprins:
- Suma delapidată, stabilită la 4,5 milioane de lei
- Decizia contrară de la Curtea de Apel București
- Un prejudiciu total de peste 16 milioane de lei din evaziune fiscală
- Creatoarea de modă, acuzată că a delapidat 4,5 milioane de lei
- Sumele amețitoare învârtite de ceilalți inculpați din dosar
- Cum a încercat principalul evazionist să își înjumătățească pedeapsa
Suma delapidată, stabilită la 4,5 milioane de lei
Din aceste sume, Adina Buzatu este acuzată că a produs statului român un prejudiciu de 1,6 milioane de lei prin evaziune fiscală și că a delapidat 4,5 milioane de lei.
Faptele de evaziune fiscală se pedepsesc cu închisoarea de la 2 la 8 ani, însă dacă prejudiciul este mai mare de 500.000 de euro, ca în cazul de față, limita maximă se majorează cu 3 ani. Rezultă că inculpații riscă pedepse de până la 11 ani de închisoare, fapt relevant în ceea ce privește calculul prescripției.
Cum dosarul Adinei Buzatu și al celor 14 afaceriști a început în 2016, iar faptele descrise în rechizitoriu datează din perioada 2012-2014, rezultă că majoritatea infracțiunilor sunt deja prescrise. Asta pentru că, în cazul infracțiunilor progresive, termenul de prescripție curge de la data ultimului act material.
Decizia contrară de la Curtea de Apel București
Într-o primă fază, dosarul a fost trimis în judecată pe data de 21 noiembrie 2021 la Curtea de Apel Ploiești.
Pe 30 mai 2022, instanța și-a declinat competența în favoarea Curții de Apel București, pe motiv că firmele celor inculpați își desfășurau activitatea în Capitală.
„Locul săvârşirii faptelor de evaziune fiscală este locul unde s-a desfăşurat activitatea de înregistrare în evidenţele contabile a unor facturi fictive sau simularea unor tranzacţii comerciale prin interpunerea presupuselor societăţi-fantomă ori locul unde s-a produs urmarea acesteia, şi anume municipiul București”, reține CA Ploiești.
Pe data de 29 noiembrie 2022, Curtea de Apel București a stabilit contrariul, anume că magistrații din Ploiești trebuie să soluționeze cauza, de vreme ce ancheta a fost efectuată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.
„Împrejurarea că în această cauză presupusele activităţi infracţionale sunt descrise ca fiind în raza Curţii de Apel Bucureşti nu prezintă relevanţă juridică, atâta timp cât parchetul şi prima instanţă sesizată sunt competente”, au apreciat judecătorii de la Curtea de Apel București.
Prin aceeași hotărâre, judecătorii au constatat că s-a ivit un conflict de competență între cele două instanțe și a trimis cauza la Înalta Curte pentru a o soluționa.
Într-un final, curtea supremă a hotărât ca procesul să se judece la Curtea de Apel Ploiești, unde primul termen s-a judecat pe data de 23 iunie 2023, iar cel mai recent, pe 17 ianuarie 2025.
De la înregistrarea dosarului și până în prezent, cauza se tot amână: fie din lipsă de procedură cu unele dintre părți, fie din lipsă de apărare, fie că nu au fost desemnați reprezentanți ai firmelor.
Un prejudiciu total de peste 16 milioane de lei din evaziune fiscală
Cristian-Victor Nica este principalul inculpat din dosar, fiind acuzat de evaziune fiscală și delapidare, ambele în formă continuată (peste 1.600 de acte materiale), pentru că:
- În calitatea de administrator, în drept sau în fapt, a 17 societăți comerciale, dintre care 15 cu un comportament tip fantomă, a iniţiat şi desfăşurat relaţii comerciale fictive cu cincisprezece beneficiari (administratori în drept/în fapt a 18 societăți comerciale) cărora, la diverse perioade, dar în realizarea unei rezoluții infracționale unice, le-a emis în total un număr de cel puțin 617 facturi fiscale ce au fost înregistrate în evidențele contabile ale acestor din urmă firme drept cheltuieli fictive, și astfel i-a sprijinit pe acești beneficiari să sustragă de la plata către bugetul de stat a unei valori cumulate de 16.440.961 de lei, prejudiciu reprezentând impozit pe profit și TVA (617 acte materiale ).
- În definitivarea fiecărei fapte de complicitate la evaziune fiscală în parte astfel cum a fost evocată mai sus, i-a sprijinit pe cei cincisprezece beneficiari, plus încă trei administratori în drept/în fapt a 21 de societăți comerciale, să sustragă suma cumulată de 30.576.245 de lei, în sensul în care banii virați de fiecare dintre aceștia printr-un total de 1.000 de viramente diferite pentru „plata” serviciilor/lucrărilor fictiv furnizate i-a recepționat, i-a retras, iar în final i-a restituit fiecăruia în parte potrivit înțelegerii frauduloase avute (1.000 de acte materiale).
Creatoarea de modă, acuzată că a delapidat 4,5 milioane de lei
Adina Buzatu este acuzată de evaziune fiscală și delapidare, ambele în formă continuată, pentru că:
- În perioada 27.02.2012 - 20.12.2013, în calitate de administrator al SC T.A.B. Men Style SRL București (fosta Trends By Adina Buzatu), a dispus înregistrarea în evidenţa contabilă a societăţii, la diferite intervale, dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, a unui număr de cel puțin 37 de cheltuieli/facturi fiscale fictive, în valoare totală de 5.008.607 lei, și prin aceasta a cauzat bugetului de stat un prejudiciu în cuantum de 1.615.680 de lei, nerecuperat (cel puțin 37 de acte materiale).
- În perioada 26.03.2012 - 14.04.2014, în calitate de administrator al SC T.A.B. Men Style SRL și în baza unei unice rezoluții infracționale, și-a însușit în final suma de 4.544.781 de lei din conturile firmei, prin 131 de viramente distincte.
Sumele amețitoare învârtite de ceilalți inculpați din dosar
Alți 13 afaceriști au fost acuzați că au comis fapte de evaziune fiscală, prin înregistrarea de cheltuieli/facturi fictive în contabilitatea firmelor pe care le administrau, precum și de fapte de delapidare, adică retrageri ilegale de bani din societățile respective:
- Andronescu Alexandru-Vlad: Evaziune fiscală de 1.852.315 lei, cu un prejudiciu de 597.520 de lei, nerecuperat. Delapidare de 331.436 de lei.
- Arsenescu Alexandru-Ştefan: Evaziune fiscală de 7.550.356 de lei, cu un prejudiciu de 2.435.599 de lei, nerecuperat. Delapidare de 5.139.157 de lei.
- Baltă Dragoş, avocat: Complicitate la evaziunea fiscală comisă de Arsenescu Alexandru-Ştefan.
- Bîscu Ion: Evaziune fiscală de 4.740.437 de lei, cu un prejudiciu de 1.526.701 lei, nerecuperat. Delapidare de 2.698.171 de lei.
- Cristea Florentin: Evaziune fiscală de 6.858.253 de lei, cu un prejudiciu de 2.212.339 de lei, nerecuperat. Delapidare de 795.538 de lei.
- Dinu Doru: Evaziune fiscală de 1.390.158 de lei, cu un prejudiciu de 448.438 de lei, nerecuperat. Delapidare de 941.720 de lei.
- Dragomir Sorin: Evaziune fiscală de 5.895.834 de lei, cu un prejudiciu de 1.901.882 de lei, nerecuperat. Delapidare de 3.993.952 de lei.
- Hurdugaci Tiberiu-Alexandru: Complicitate la evaziune fiscală comisă de Dragomir Sorin.
- Dumitru Lucian-Ionel: Evaziune fiscală de 2.256.407 lei, cu un prejudiciu de 727.873 de lei, nerecuperat. Delapidare de 1.528.894 de lei.
- Fluş Emil Alexandru: Evaziune fiscală de 161.310 lei, cu un prejudiciu de 52.035 de lei, nerecuperat. Delapidare de 109.275 de lei.
- Pisică Florin: Evaziune fiscală de 2.595.768 de lei, cu un prejudiciu de 837.345 de lei, nerecuperat. Delapidare de 1.268.070 de lei.
- Preoteasa Marius-Daniel: Evaziune fiscală de 4.964.956 de lei, cu un prejudiciu de 1.601.634 de lei. Delapidare de 2.812.641 de lei.
- Soare Daniel: Evaziune fiscală de 402.242 de lei, cu un prejudiciu de 129.756 de lei, nerecuperat.
Cum a încercat principalul evazionist să își înjumătățească pedeapsa
Ca fapt divers, Cristian Victor Nica a recurs la efectuarea unui denunț fals împotriva unui comisar al ANPC, doar pentru a beneficia de reducerea pedepsei la jumătate.
Afaceristul l-a denunțat la DNA pe Benone Spermezan pentru luare de mită, susținând că i-ar fi dat acestuia suma de 1.000 de lei și o sticlă de whisky cu prilejul unui control din 27 noiembrie 2022, însă instanța i-a dejucat planul și l-a achitat pe comisarul ANPC.
- „Astfel, dosarul s-a constituit pe baza denunțului martorului (Nica Cristian Victor - n.r.) care a precizat că la momentul controlului le-a dat celor doi comisari ANPC o sticlă de whisky, doar pentru a da consistență denunțului, deși nicio probă nu a confirmat cele precizate de el.
- Instanța concluzionează că denunțul a fost făcut doar în speranța că un funcționar public va primi foloase necuvenite. Astfel, dosarul de urmărire penală a avut la bază doar dorința martorului (Nica Cristian - n.r.) de a determina un funcționar public să ia mită, astfel încât acesta să beneficieze de cauza de reducere a pedepsei.
- În al doilea rând, deși instanța i-a solicitat să pună la dispoziție suportul original pe care a înregistrat conversațiile purtate cu inculpatul, martorul denunțător a refuzat explicit. Prin urmare, există cel puțin suspiciunea ca acesta să fi pus la dispoziția organelor de urmărire penală doar anumite frânturi din conversația purtată inițial cu cei doi comisari ANPC.
- Chiar dacă denunțătorul a pus la dispoziția organelor judiciare doar ce a dorit, în conținutul înregistrărilor s-a strecurat și momentul în care martorul denunțător le comunică celor doi comisari că nu va rămâne dator pentru că nu a fost sancționat contravențional. Totuși, în procesul-verbal de redare a conversațiilor înregistrate de martorul denunțător, întocmit de organele de urmărire penală, nu este redată această replică a inculpatului.
- Față de cele relatate în denunțul formulat, în sensul că inculpatul și colega sa ar fi primit o sticlă de whisky cu ocazia controlului, cu siguranță martorul denunțător ar fi înregistrat acel pasaj pentru a dovedi consumarea infracțiunii chiar înainte de sesizarea organelor de urmărire penală, având în vedere dorința acestuia de a formula denunțuri împotriva funcționarilor publici (aspecte care rezultă fără echivoc din declarația dată de acesta în fața instanței).
- Așa cum rezultă din actele dosarului, inclusiv din declarația dată în fața instanței, martorul denunțător a dorit din primul moment să dea mită celor doi comisari, chiar dacă aceștia nu îi ceruseră, doar pentru a-i acuza de săvârșirea unei infracțiuni grave”, se arată în Hotărârea nr. 1572/2023 din 21 decembrie 2023, pronunțată de Tribunalul București.
Foto: Inquam Photos / Adel Al-Haddad
Mitica_Cornel 18.01.2025, 17:42
Ne indreptam spre o noua si glorioasa victorie a justitiei romane. Intre timp guvernul se plange ca e lipsa mare de bani la buget.
nasty1 18.01.2025, 17:43
Adina Buzatu e "stilista" impostorului de Ciolacu, asa ca a intrat in sfera de protectie a justitiei mafiote PSD+PNL!
Mihaita_._ 18.01.2025, 21:26
Pai da, ca nu sunt bani la buget,dar Popoviciu a scapqt, astia mari cu tunuri de milioane de euro nu platesc un leu inapoi, tu daca ai la impozit 2 lei iti blocheaza toate conturile,iti baga ciunga in yala la usa,iti ridica numerele la masina si iti confisca apometrele!
Mirciulica 19.01.2025, 12:09
Astfel de escrocherii, sunt operele comune ale escrocilor care efectuează actele de evaziune, delapidare, furt, inselatorie, fals etc etc cu escrocii din "sistemul de protecție", care întind procedurile pe motive diverse, pana la prescrierea faptei, până la absolvirea infractorilor de vinovățiile lor. Daca și asa s-a introdus în lege măgăria cu prescrierea ( care, in mod moral, ar trebui sa se calculeze de la data comiterii fapte până la momentul depistării acesteia/inceperii procedurilor legale de cercetare/judecare ) macar sa finalizeze procesul că sa se stabilească/să se oficializeze (ne)vinovăția individului. Toată etapa de cercetare și judecare nu trebuie cuprinsă în perioada de prescriere. Că așa ajung unii din sistemul de justiție cu averi de nici ei nu le mai pot tine evidenta.