Cuprins:
Christopher W. Smith, adjunct al șefului Biroului pentru Afaceri Europene și Eurasiatice din Departamentul de Stat al SUA, și alți doi oficiali americani s-au strecurat săptămâna trecută în liniște în Belarus și s-au întâlnit atât cu dictatorul Aleksandr Lukașenko, cât și cu șeful aparatului de securitate al acestei țări polițienești. A fost prima întâlnire a lui Lukașenko cu un oficial de rang înalt al Departamentului de Stat în ultimii cinci ani și probabil începutul unei dezghețări a relațiilor dintre SUA și cel mai apropiat aliat al Rusiei.
Vizita părții americane la Minsk, efectuată sub radar, a avut loc miercuri, la doar o zi de la conversația telefonică purtată de președintele american Donald Trump cu liderul rus Vladimir Putin. Aceste episoade pot semnala o politică de redeschidere a Washingtonului față de liderii de stat izolați de Occident din cauza politicilor lor represive.
O operațiune diplomatică „specială”
După discuțiia purtată cu Lukașenko, Christopher W. Smith și ceilalalți doi oficiali americani s-au dus într-un sat de lângă granița cu Lituania și au preluat de acolo trei bărbați eliberați de KGB-ul belarus: un american și doi deținuți politic locali.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_1ed8fd7e80a7b10b1eed7704d3d9c67a.jpg)
Când s-a lăsat întunericul, americanii și deținuții eliberați au trecut granița cu Lituania și s-au dus la Vilnius, capitala țării baltice. Vorbind în exteriorul Ambasadei SUA de la Vilnius, miercuri seara, Christopher W. Smith a salutat finalizarea cu succes a ceea ce el a numit „o operațiune specială”, descriind eliberarea deținuților drept „o victorie uriașă și un răspuns la agenda de pace prin forță a președintelui” american Donald Trump.
Următorul pas, a spus Smith la o reuniune a diplomaților occidentali ținută joi, la Vilnius, va consta probabil într-un mare târg care ar necesita ca Lukașenko să elibereze o mulțime de deținuți politic, inclusiv pe cei de seamă. În schimb, SUA ar urma să relaxeze sancțiunile impuse asupra băncilor din Belarus și exporturilor de potasiu, important pentru producerea îngrășămintelor.
Avertismente asupra duplicității lui Lukașenko
Belarusul, care de obicei se bucură la orice semnal posibil de ieșire din izolare, a păstrat tăcerea în legătură cu vizita delegației americane. Cu toate acestea, un prezentator al televiziunii de stat, Igor Tur, a introdus o notă de mister, sugerând că Christopher W. Smith nu a fost adevăratul lider al delegației americane, ci un oficial nenumit cu un rang mai înalt.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_fcecf8df5585882463a6d0c637b84bb4.jpg)
Franak Viacorka, șeful de cabinet al liderului opoziției din exil, Svetlana Țihanouskaia, care cere de multă vreme înăsprirea sancțiunilor, a declarat: „Suntem foarte recunoscători președintelui Trump că a reușit să avanseze lucrurile”. Dar, a adăugat el, sancțiunile ar trebui reduse numai atunci când „Lukașenko oprește represiunea, nu mai arestează oameni și eliberează toți deținuții politic, inclusiv personalitățile de top”.
Grupul pentru drepturile omului Viasna spune că 1.226 de persoane se află după gratii în Belarus din motive politice. Lukașenko a eliberat în ultimele luni peste 200 dintre ei, inclusiv doi americani de la preluarea mandatului de către Trump, la 20 ianuarie, dar activiștii din opoziție spun că și mai mulți oameni au fost arestați în aceeași perioadă.
Unii opozanți salută noua abordare americană
Tatiana Homici, sora opozantei Maria Kolesnikova, a salutat noile contacte dintre SUA și Belarus. „Strategia de presiune din trecut nu a reușit să ducă la eliberarea deținuților politic, să oprească represiunea sau să schimbe comportamentul regimului”, a spus ea.
Smith a fost responsabil de relațiile cu Belarus și în timpul administrației Joe Biden și a început anul trecut discuții provizorii cu aliații americani cu privire la relaxarea sancțiunilor, dar până în această săptămână nu a călătorit la Minsk.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_4489a98ee504d4fb1c0b586b74eac6cb.jpg)
Această „abordare diplomatică directă ar putea aduce rezultate concrete, inclusiv (…) o amnistie mai largă”, slăbind în același timp dependența Belarusului de Rusia și „menținând o anumită pârghie pentru SUA și UE”, este de părere doamna Tatiana Homici.
Artiom Șraibman, un analist politic care a fugit din Belarus după reprimarea protestelor din 2020, crede că sancțiunile occidentale au avut un impact redus asupra regimului Lukașenko din cauza sprijinului pe care l-a primit acesta din partea Rusiei. El speră acum că relaxarea sancțiunilor occidentale în schimbul schimbării politicii din Belarus ar putea avea mai mult efect benefic pentru deținuți și în privința reducerii influenței Rusiei.
Lukașenko susține că ar putea slăbi represiunea
Potrivit unor diplomați care au participat la reuniunea cu Smith, SUA au ca obiectiv principal să elibereze cât mai mulți deținuți politic. Smith a declarat că l-a întrebat pe Lukașenko dacă este dispus să reducă represiunea, iar acesta i-ar fi dat un răspuns pozitiv. Un alt obiectiv important, potrivit lui Smith, este de a-i oferi lui Lukașenko „puțin spațiu de respirație în afara orbitei de influență a Rusiei”.
Piotr Krawczyk, un fost șef al serviciului polonez de informații externe, care a lucrat cu prima administrație Trump pentru a slăbi influența Rusiei asupra Belarusului, a spus că actuala abordare față de Lukașenko face parte „dintr-o abordare mai largă a Americii față de Rusia”.
Întrebări privind reacția Rusiei
SUA „se confruntă cu Rusia în Ucraina, în Africa, în sectorul petrolului și în cel al gazelor naturale și în alte câteva zone strategice”, a spus el. „Negocierile cu Belarus creează o pârghie suplimentară prin care SUA semnalează Rusiei că ar trebui să fie mai atentă la argumentele americane”.
Potrivit lui Artiom Șraibman, marea întrebare acum este cum va reacționa Kremlinul la orice apropiere dintre Belarus și Occident. Mulți oficiali ruși „probabil că intră în panică la această perspectivă”, a spus el. Totuși, a adăugat el, „nu există nicio modalitate rapidă sau ușoară ca Belarusul să se distanțeze de Rusia, având în vedere dominația economică a Moscovei asupra țării”.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_12be16174928c1de7d1582f9b566c51e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_aca083c6b0ac19185247aebdd9d2b813.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_680de8a10a809b39afd922a60393b853.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_1ec56376219e85839eec9ea2ea6801ef.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_b97905c0079984d5ca989d258bf6a06b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_abb79e55a53807b7234568fd0c991b14.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_dfeb2c5fd110f0cf49b5d61953270de8.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_1ec9d1c4901006389a0ea39543c88513.jpg)