Adolescent din Tulcea, bătut și umilit de membrii unui grup de extremă dreapta pentru că este gay

Atrocități filmate și distribuite pe Telegram

Odată ajuns la locul întâlnirii, băiatul a fost agresat fizic și umilit de cei trei. Evenimentele s-au petrecut în urmă cu aproape doi ani, dar n-au fost făcute publice până acum. Agresorii au filmat atacul, iar videoclipurile, datate noiembrie 2023, sunt disponibile și acum pe un canal privat al aplicației de socializare Telegram, cu profil neolegionar, denumit „Incorect Politic Chat”.

Grupul este accesibil doar pe bază de invitație. Membrii distribuie materiale violente și mesaje de incitare la ură. În spațiul închis, frecventat de utilizatori anonimi, atacul asupra adolescentului este prezentat ca o „victorie” împotriva minorităților sexuale. 

Ajuns la locul de întâlnire, adolescentul a observat că în locul celui cu care credea că se întâlnește au apărut trei tineri cu cagule pe față, încălțați cu bocanci. Băiatul a încercat să plece. Nu i s-a permis însă, fiind constrâns de unul dintre membrii MUN să rămână, sub amenințarea că altfel i se va deschide un dosar penal.

Trântit la pământ și lovit în mod repetat în cap

„Stai aici, nu pleca. Ca să nu chemăm noi poliția, stai să vorbim și să nu-ți iei dosar penal”, i-a spus agresorul.

Recomandări

Dorinel Umbrărescu construiește un oraș pentru angajați: 200 de hectare cu locuințe, școli, parcuri, drumuri, căi ferate și zonă industrială

Mai târziu, adolescentul a fost trântit la pământ și lovit repetat de membrii grupării extremiste. Unele dintre lovituri au vizat zonele vitale: capul și abdomenul.

În una dintre înregistrările ajunse în posesia reporterului Libertatea se aude când victima a fost întrebată dacă este gay (homosexual – n.red.) şi pusă să stea în genunchi.

Au urmat apoi sesiunile de umilință, unde i s-a scris cu marker negru pe frunte „LGBT”, o abreviere folosită ca termen colectiv pentru comunitatea persoanelor lesbiene, gay, bisexuale și transgender.

La final, membrii grupării extremiste MUN și-au făcut un selfie alături de victimă, tratând agresiunea ca pe un trofeu și afirmând că „au prins un pedofil gay” și că „străzile sunt libere de LGBT”.

Nu am putut publica videoclipurile din cauza nivelului ridicat de violență al imaginilor, dar și pentru a proteja identitatea victimei.

Am transmis însă toate materialele către Poliția Tulcea, solicitând un punct de vedere oficial cu privire la existența, în ultimii ani, a unei anchete legate de fapte de violență comise de o grupare extremistă locală cunoscută sub numele de Mișcarea Unității Naționale (MUN).

Oficialii IPJ Tulcea au declarat că nu dețin nicio probă privind existența unei formațiuni de extremă dreapta care ar activa pe raza județului Tulcea sau de existența vreunui dosar penal care să implice Mișcarea Unității Naționale (MUN), conform unui răspuns al instituției la solicitarea reporterului. 

De la clasamentele virtuale ale violenței până la pumni în plină stradă

MUN nu este un caz singular de grup de extremă dreapta din România care se bazează pe ură şi violență. În acest an, PressOne a documentat activitatea Unității 731, condusă de un neonazist originar din Republica Moldova. 

Membrii grupului, majoritatea elevi de liceu, ajung pe Telegram, unde sunt încurajați să bată persoane fără adăpost, să vandalizeze monumente evreiești și să-și „execute” simbolic dușmanii, în timp ce acțiunile lor sunt recompensate cu puncte, ca într-un joc video.

Îndemnuri la violență împotriva romilor și a imigranților, distrugerea bunurilor acestora, vandalizarea monumentelor care comemorează Holocaustul și graffiti cu simboluri ale extremei drepte, precum „U731”, sunt plasate în locuri publice, pe mașini de poliție sau pe clădiri administrative, sinagogi ori morminte evreiești. Grupul a construit astfel un „clasament” al violenței, oferind puncte bonus pentru atacurile vizând ținte simbolice ale autorității și memoriei istorice.

De asemenea, în vara acestui an, un tânăr de 20 ani cu vederi extremiste a atacat din senin un livrator din Bangladesh, lovindu-l cu pumnul în față. Victima l-a întrebat ce are cu el, iar tânărul i-a răspuns: „Ești un invadator”.

În decizia Tribunalului București este consemnată declarația agresorului în care a afirmat că nu poate respira „același aer cu subumanii ăștia” și că are „sânge pur”.

Psiholog: Tinerii caută cu disperare să aparțină unui grup

Aderarea tinerilor la grupări extremiste nu este un fenomen întâmplător. În spatele acestei alegeri se află o serie de factori, de la nemulțumiri sociale, influența mediului online până la nevoia de apartenență la o comunitate, arată tratatele de specialitate.

Psihologul Ioana Bărbuliceanu atrage atenția că, în multe cazuri, mediul familial joacă un rol esențial în procesul de radicalizare. 

„Sigur că dacă în familie există exemple de comportamente agresive, violență domestică, discursuri jignitoare între părinți, de la părinte către copil, sau exact cu specificitate către grupurile minoritare, statistica ne spune cā șansele sunt foarte ridicate să dezvolte și copilul aceste tendințe agresive și să le generalizeze către membrii societății”, spune psihologul Ioana Bărbuliceanu.

Aceasta subliniază că există și situații diferite, în care tinerii provin din familii unde regulile lipsesc aproape complet.

„Mai vedem și cazuri în care, în mod opus, cu cele mai bune intenții ale părinților de a oferi dragoste necondiționată, copiii sunt crescuți cu o permisivitate exagerată, fără limite, fără percepția reală a consecințelor comportamentelor lor, și atunci dezvoltă aceste tendințe narcisice, antisociale, simțul acesta de entitlement, că eu sunt mai bun decât celălalt, că cineva «merită» să primească un comportament anume, iar eu sunt îndreptățit numai la ce e bun. Așadar, și permisivitatea exagerată este problematică, contrar viziunii generale și moderne asupra parentingului”, mai spune aceasta.

Ioana Bărbuliceanu atrage atenția că există o confuzie la nivel social între fermitate și agresivitate.

„Creșterea copilului, pentru a oferi cele mai bune rezultate în ceea ce privește respectul, reziliența, maturitatea emoțională, ar trebui realizată cu o fermitate caldă. Consecvența în comportament, respectarea limitelor cu seriozitate, dar și cu calm, fără amenințări și înjurături și veșnicele proverbe pe care le cunoaștem cu toții de genul eu te-am făcut, eu te omor”.

Aceasta a subliniat şi rolul pe care îl joacă rețelele de socializare, unde mediul online poate construi pentru tineri o realitate paralelă, unde mesajele extremiste circulă rapid și se validează reciproc în bule informaționale.

„Avem ca risc și expunerea la social media, știm cu toții că algoritmii ne livrează postări din zonele noastre de interes și creează o realitate falsă într-o bulă foarte specifică, întărind biasul de confirmare. În adolescență, mulți tineri caută cu disperare să aparțină unui grup și să-și construiască identitatea. Dacă găsesc un grup care le oferă senzația de putere și frăție, chiar dacă asta înseamnă să fie împotriva cuiva, tentația e mare. Mai ales dacă vin cu frustrări de acasă, lipsă de atenție sau stimă de sine scăzută”, declară Bărbuliceanu.

Un mediu încărcat cu discursuri extremiste

„Dacă în familie sau pe internet aud constant mesaje de tip ăia sunt defecți, vinovați, devine ușor să caute țapi ispășitori și să își verse furia pe ei” 

Un alt factor care favorizează radicalizarea tinerilor este chiar mediul social în care aceștia trăiesc. Discursurile cu tentă extremistă, promovate fie în cercurile de prieteni, fie în spațiul public și online, pot influența puternic percepțiile și valorile adolescenților.

„Trăim într-un mediu unde discursurile homofobe, xenofobe sau rasiste sunt încă foarte prezente. Dacă în familie sau pe internet aud constant mesaje de tip «ăia sunt defecți, vinovați», devine ușor să caute țapi ispășitori și să își verse furia pe ei. Iar în adolescență, autocontrolul nu e încă bine dezvoltat”, mai spune psihologul.

Întrebată dacă un tânăr care a trecut printr-un proces de radicalizare mai poate fi reintegrat în societate și dacă este nevoie de intervenție specializată sau dacă putem vorbi doar de o etapă trecătoare a adolescenței, marcată de revoltă și emoții intense, Ioana Bărbuliceanu consideră că acest lucru este posibil, însă doar cu sprijin adecvat. Potrivit psihologului, sunt necesare programe specifice de consiliere și reabilitare, adaptate fiecărui caz în parte.

„Principiul de bază: intervențiile eficiente sunt individualizate, multimodale și pe termen lung, nu doar o ședință cu un psihoterapeut. Programele cu rezultate bune au fost cele care combină consiliere psihologică, sprijin social şi economic, coaching/mentorat şi reconstrucția identității sociale, iar intervențiile exclusiv punitive sau singular orientate (doar securitate, doar terapie scurtă) sunt puțin eficiente”, spune Bărbuliceanu.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro