Adrian Papahagi s-a răzgândit și refuză funcția de ministru al Culturii din guvernul Eugen Tomac

Reacția lui Papahagi vine după ce oconducerea PNL a votat, miercuri, în unanimitate să nu voteze Guvernul Tomac.

Papahagi spune că nu mai vrea „să fie prins între tabere”

Papahagi a explicat că, deși a acceptat inițial propunerea din loialitate față de Eugen Tomac, cu care are o lungă relație de colegialitate, nu dorește să fie prins „între o tabără pe care o simpatizez, dar care azi e divizată, și una pe care am combătut-o mereu”. El a subliniat că, de peste un deceniu, nu mai face politică activă de partid și că a fost dispus să contribuie doar în cadrul unui guvern tehnocrat.

„Am acceptat un potenţial rol într-un guvern tehnic, în înţelegerea că sprijinul parlamentar fusese negociat în luna de consultări dintre preşedinte şi partide, şi că partidele, incapabile să ofere o majoritate pentru un guvern politic, erau pregătite să accepte această soluţie oferită de preşedintele Nicuşor Dan. Speram să pot face câteva lucruri bune într-un mandat pe care îl bănuiam scurt, alături de oameni perfect onorabili ca Sorin Costreie, cu care fusesem coleg la NEC, sau Eugen Tomac, alături de care fondasem PMP”, precizează Adrian Papahagi.

Proiectele pe care Papahagi dorea să le implementeze la Ministerul Culturii

Papahagi a dezvăluit că intenționa să implementeze mai multe inițiative în scurtul mandat pe care îl anticipa. Printre acestea se numărau programul „Temelii culturale”, menit să sprijine renovarea unor instituții culturale de importanță majoră, cum ar fi Biblioteca Batthyaneum, lansarea proiectului unei mari săli de spectacole în București și reducerea TVA-ului la cărți la 5%. „Aveam o listă cu 10 puncte pe care i-am trimis-o domnului Tomac”, a precizat el.

Papahagi își justifică acceptul dat inițial prin prietenia strânsă cu Eugen Tomac

În pofida deciziei sale, Papahagi a avut cuvinte de laudă pentru Eugen Tomac: „Zilele care au trecut mi-au confirmat calitatea umană a lui Eugen Tomac și mi-au revelat destui falși prieteni.” De asemenea, el i-a urat succes premierului desemnat în misiunea dificilă pe care o are de îndeplinit.

În încheiere, Adrian Papahagi a precizat că rămâne un „simplu universitar și cetățean interesat de viața cetății, liber în exprimare”. Decizia sa reflectă dorința de a evita implicarea în conflicte politice, punând accentul pe contribuția sa în domeniul academic și pe continuarea activității sale în afara sferei politice.

Lista finală de miniștri a Guvernului Tomac

Printre propunerile înaintate de Eugen Tomac se numără manageri din sectorul privat, diplomați de carieră, profesori universitari și specialiști din administrație, un nume nou apărând în ultimul moment la Ministerul Finanțelor.

Echipa de conducere

• Eugen Tomac – Prim-ministru
• Sorin Costreie – Viceprim-ministru și Ministru al Educației și Cercetării. Este consilier prezidențial pentru educație și cercetare din noiembrie 2025, are o lungă carieră universitară la Facultatea de Filosofie (din 1997), a condus rețeaua UNICA și a coordonat alianța CIVIS la nivelul Universității din București.
• Valeriu Nistor – Viceprim-ministru fără portofoliu. Manager cu o vastă experiență în tehnologie, telecomunicații și energie, fiind director general al Soltem Energy din 2022. În trecut, a fost președinte al AmCham România, CEO al Vodafone România, director general al IBM România și a deținut funcții de conducere la Xerox (România și Austria).
• Bogdan Dumitru – Viceprim-ministru fără portofoliu. Executiv cu experiență în industria IT și a securității cibernetice, fiind asociat cu compania Bitdefender.

Miniștrii propuși pentru portofoliile guvernamentale

• Tiberiu Trifan – Ministrul Afacerilor Interne. Diplomat și actual consul general al României la Madrid. A fost secretar de stat în MAI în Guvernul Cioloș, consul la Chișinău și Roma și a gestionat responsabilități legate de dosarul Schengen.
• Luca Niculescu – Ministrul Afacerilor Externe. Actual secretar de stat în MAE și coordonator național pentru aderarea României la OCDE. A fost ambasador în Franța (2016–2022), iar anterior a avut o carieră în jurnalism, ca redactor-șef al RFI România și corespondent pentru instituții media franceze.
• Dănuț Sebastian Neculăescu – Ministrul Apărării Naționale. Diplomat de carieră în MAE din 2002 cu rang de ambasador, ocupă din februarie 2022 funcția de ambasador al României la NATO. A fost anterior secretar de stat pentru afaceri strategice.
• Cosmin Soare-Filatov (Cosmin-Alexandru) – Ministrul Justiției. Jurist cu experiență în zona dreptului constituțional, ocupând în prezent funcția de consilier al președintelui Nicușor Dan pe probleme constituționale.
• Ionuț Simion – Ministrul Finanțelor. Consultant fiscal și lider de business, doctor în economie și profesor asociat la ASE. A fost Country Managing Partner al PwC România (2015–2021), unde în prezent coordonează relațiile cu clienții strategici, și a condus în mai multe rânduri AmCham România.
• Florin Duma – Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului. Antreprenor din Prahova, conduce compania Durocar SRL și este lider al organizației patronale IMM România, fiind activ de peste 10 ani în structurile de reprezentare a business-ului.
• Ionuț Laurențiu Mașala – Ministrul Transporturilor și Infrastructurii. Director economic în cadrul CNAIR, instituție în care lucrează din anul 2000 (fosta CNADNR), evoluând ca economist și șef de serviciu. Este perceput în domeniu ca un tehnocrat susținut de PSD.
• Andrei Covatariu – Ministrul Energiei. Expert în energie, securitate energetică și politici climatice, fiind cadru didactic asociat la ASE București. A activat în consultanță, management de business și a ocupat funcții de top în companii precum IBM România și Vodafone România.
• Șerban Dragosloveanu (notat Ștefan Dragosloveanu în lista inițială) – Ministrul Sănătății. Medic ortoped și asistent universitar la UMF „Carol Davila”. A fost numit manager al Spitalului Foișor în mandatul primarului Nicușor Dan.
• Diana Morar – Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale. Avocat și fost deputat PNL (2020–2024), trecut ulterior la Forța Dreptei / alianța Dreapta Unită. În ianuarie 2020, a ocupat funcția de secretar de stat la Ministerul Justiției în Guvernul Orban.
• Nicolae Istudor – Ministrul Agriculturii. Rector al ASE din martie 2016, prorector și profesor universitar specializat în logistică agroalimentară și dezvoltare regională. A fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii în perioada aprilie 2004 – ianuarie 2005, sub mandatul lui Ilie Sârbu (PSD).
• Vladimir Ionaș – Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Sociolog cu experiență în sondaje de opinie, fost colaborator al Avangarde și consilier de stat în Cancelaria premierului Sorin Grindeanu (PSD). Nominalizarea sa a fost criticată public de Ciprian Ciucu (PNL), care a catalogat portofoliul ca reflectând o propunere a social-democraților.
• Carmen Moraru – Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. Actual secretar de stat în MIPE responsabil de PNRR, fost secretar de stat la Finanțe în Guvernul Ciolacu, fiind o apropiată profesional a lui Marcel Boloș. A lucrat în trecut în Ministerul Turismului sub Elena Udrea, fiind martor colaborator al DNA în dosarul Gala Bute.
• Teodor Dulceață – Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor. Lucrează de peste un deceniu în cadrul ministerului, ocupând în prezent funcția de secretar general adjunct. În trecut, a fost un colaborator apropiat al fostului ministru Grațiela Gavrilescu.

Deși șansele ca acest executiv să primească votul de învestitură sunt cotate ca fiind reduse, premierul desemnat își menține optimismul, refuză să își depună mandatul și încearcă să deblocheze dialogul politic printr-o nouă rundă de consultări.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE