E una din cele mai greu de gestionat relații. Nu te poți revolta fără să te coste mărirea de salariu, promovarea sau chiar jobul atunci când nu-ți convine ceva la el. Vrei să ai cu el (sau ea) o relație relaxată dar nu e bine nici să te împrietenești. Și totuși… ce faci?

Dacă e mereu nervos, înceacă să înțelegi de unde vine comportamentul lui. E oare supărat realmente pe tine? Sau poate că are o personalitate competitivă și se supără pe oricine nu face totul …ieri. În acest caz, este posibilă o discuție în care să-i explici că nu ai timp și resurse să termini totul în intervalul dorit de el? Se poate vorbi calm cu el/ea? Dacă da, în ce context? Poate că se relaxează la un pahar de vorbă, și atunci îi poți explica ceea ce nu are urechi să audă la birou. Fii răbdător și urmărește-i comportamentul o perioadă mai lungă de timp, ca să vezi care e stilul său comportamental. Poate că nu e isteric de felul lui ci doar stresat. Și dacă mai vii și tu pe capul lui cu problemele tale când e mai prins… Răbdarea, inteligența emoțională și atitudinea pozitivă sunt cele mai bune instrumente.

Ține-te de promisiuni

Ai spus că termini treaba X în 4 zile? Așa să fie. Încearcă să faci ceea ce promiți ori nu promite deloc. Fiecare are anumite așteptări de la altcineva și dacă acele așteptări sunt înșelate, apar emoțiile negative. Cum spunea Yoda: Fă ceva sau nu face deloc. Nu există „încerc“.

Dacă ai comis vreo nefăcută, nu amâna să-l informezi. Să zicem că un client se plânge de ceva din departamentul tău și ai nevoie ca el să știe. Anticipezi că se va enerva că nu ai făcut lucrurile cum trebuie. Chiar și așa, nu amâna până când problema devine de nerezolvat. Fii deschis, asumă ce ai greșit. Onestitatea e sfântă. Nimic nu e mai penibil decât o greșeală descoperită prea târziu, care s-a agravat. Poate clientul respectiv, sătul să aștepte un răspuns sau o reparație, pleacă la competitorii voștri. Nu vrei să se întâmple asta.

Mi-au scris unii cititori că uneori sunt nevoiți să pună în aplicare decizia unui șef chiar dacă nu sunt de acord cu ea. Și că ei nu au nimic de spus. Aici e complicat: dacă ia el (sau ea) o decizie pe care o puteai lua tu, se cheamă micromanagement. Și e din vina lui. Asta nu face decât să te frustreze pe tine că cineva se bagă peste felia ta de competență (șeful) și pe el îl face să piardă timpul cu treburi care, oricum, nu erau de competența lui. Ar trebui discutat asta (din nou, la calm). La fel, tot cu calm, ar trebui să spui punctul tău de vedere și de ce nu ești de acord cu soluția aleasă de șef. Dacă e inteligent, analizează ceea ce tu propui. Dacă e orgolios și ține să își impună părerea, asta e, te supui. E superiorul tău ierarhic.

Dacă ceva nu merge, nu te plânge. Nu te duce cu jalba la șef pentru orice lucru care te împiedică. Nimic  nu e mai iritant decât un angajat dependent, care nu e în stare să rezolve singur probleme. Încearcă prima dată să găsești tu o soluția, apoi mergi către el. În felul acesta îl scutești de chestii care îl încarcă inutil și îl enervează.

Articol realizat de Iuliana Alexa, redactor șef PSYCHOLOGIES România

Îi puteți scrie Iulianei Alexa la: iuliana.alexa@ringier.ro

Iuliana Alexa

 

 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.