Aproximativ 3,8 milioane de alegători sunt chemați la urne, duminică, în landurile germane Berlin și Mecklenburg-Pomerania de Vest, în două alegeri regionale considerate un test important pentru cancelarul Friedrich Merz. Scrutinul are loc la două săptămâni după rezultatul istoric obținut de Alternativa pentru Germania (AfD) în landul Saxonia-Anhalt.
Cuprins:
Alegătorii din două landuri germane merg duminică la urne într-un scrutin care este urmărit atent la Berlin, în contextul în care poziția cancelarului Friedrich Merz este supusă unei presiuni politice tot mai mari, iar partidul Alternativa pentru Germania (AfD) încearcă să își consolideze rezultatele obținute la nivel regional, potrivit The Guardian.
Alegerile au loc la două săptămâni după scrutinul din Saxonia-Anhalt, unde AfD a obținut cel mai bun rezultat din istoria sa într-un scrutin regional.
Potrivit datelor oficiale, aproximativ 2,5 milioane de persoane au drept de vot în Berlin, iar aproape 1,3 milioane în Mecklenburg-Pomerania de Vest, land situat pe coasta Mării Baltice.
Secțiile de votare s-au deschis la ora 08:00 și urmează să se închidă la ora 18:00, când vor fi publicate primele sondaje de tip exit-poll.
Friedrich Merz a respins apelurile venite din partea unor critici de a demisiona și a declarat că dorește să continue programul de reforme economice și sociale al guvernului. „Noi, ca guvern, am fost aleși pentru patru ani, iar eu am fost ales pentru patru ani. Și vreau să folosesc acești patru ani pentru a scoate țara din această perioadă dificilă”, a declarat Merz.
Cancelarul și-a anulat participarea la Adunarea Generală a ONU de la New York, un oficial guvernamental explicând că „prezența sa este necesară la Berlin” după alegeri.
AfD, principalul partid de opoziție din Bundestag, încearcă să atragă noi votanți după rezultatul obținut în Saxonia-Anhalt. În acel scrutin, formațiunea a obținut un rezultat apropiat de majoritatea absolută, însă fără a putea guverna singură.
Potrivit sondajelor prezentate, AfD nu este creditată cu un rezultat care să îi permită un astfel de scenariu nici în Berlin, nici în Mecklenburg-Pomerania Occidentală.
În Berlin, unul dintre cele 16 landuri federale ale Germaniei, partidul la putere, CDU, se luptă pentru primul loc cu formaţiunea de extremă stânga Die Linke, care a cerut exproprierea proprietarilor corporativi pentru a combate creşterea costurilor locuinţelor.
Campania electorală din capitală a fost dominată de tema locuințelor. Aproximativ 85% dintre gospodăriile din Berlin sunt cu chirie, iar chiriile cerute pentru noile contracte aproape s-au dublat din 2014, potrivit articolului.
Actualul primar, Kai Wegner (CDU), a renunțat în luna iulie la candidatura pentru un nou mandat, după controverse legate de explicațiile oferite privind prezența sa la un meci de tenis în timpul unei pene majore de curent provocate de un incendiu.
CDU l-a desemnat candidat pe Stefan Evers, responsabilul pentru finanțele orașului.
Potrivit The Guardian, în Mecklenburg-Pomerania de Vest, cursa pentru CDU este și mai dificilă. Sondajele indică o competiție foarte strânsă între AfD și Partidul Social-Democrat (SPD), iar CDU riscă să obțină unul dintre cele mai slabe rezultate din istorie în acest land. Există inclusiv posibilitatea ca partidul să nu depășească pragul electoral de 5%, necesar pentru intrarea în parlamentul regional, scenariu fără precedent în perioada postbelică.
Rezultatul alegerilor din Saxonia-Anhalt a alimentat speculațiile privind viitorul lui Friedrich Merz în fruntea CDU. Economistul-șef al băncii Berenberg, Holger Schmieding, apreciază totuși că Merz ar putea să își încheie mandatul de cancelar: „Mă aștept în continuare ca Merz să își ducă mandatul până la capăt”.
Într-o notă de analiză, Schmieding afirmă că, în opinia sa, riscul unei revolte interne în CDU și al înlocuirii cancelarului a crescut în ultimele zile.
Deși unii indicatori economici s-au îmbunătățit în timpul mandatului lui Merz, costul ridicat al vieții și dificultățile din industrie, inclusiv din sectorul auto, au rămas teme importante pentru alegători. Totodată, reducerea numărului de noi sosiri la frontieră nu ar fi readus o parte dintre alegătorii AfD, formațiunea concentrându-și campania pe teme precum economia, criminalitatea și opoziția față de sprijinul acordat de guvern Ucrainei.
Succesul AfD din Saxonia-Anhalt a fost susținut în mare parte de mobilizarea unor persoane care nu votaseră anterior. Partidele rivale speră că perspectiva unor noi câștiguri electorale ale AfD va determina o prezență mai mare la vot în favoarea formațiunilor democratice tradiționale, după protestele de stradă organizate în urma alegerilor din Saxonia-Anhalt.
Pe 6 septembrie, AfD a obținut o victorie istorică la alegerile regionale din landul Saxonia-Anhalt, cu aproximativ 44% din voturi. Astfel, pentru prima dată din 1945, adică după Al Doilea Război Mondial, AfD a devenit cea mai puternică forță într-un parlament regional german, dublându-și practic scorul față de alegerile din 2021. Foarte important, Alternativa pentru Germania are 39 din cele 83 de mandate în Parlamentul regional, deci îi lipsesc 3 mandate pentru majoritatea absolută și nu poate forma singură guvernul.
AfD a fost urmată la mare distanță de CDU (Uniunea Creștin-Democrată din Germania), cu numai 17%, în timp ce SPD (Partidul Social-Democrat din Germania) a obținut doar 9%. De asemenea, BSW (Alianța Sahra Wagenknecht) a reușit să depășească pragul electoral de 5%.