Alertă în jurul Bucureștiului. “Cel puțin un incendiu de vegetație pe zi, în ultima săptămână”. Ce idee au autoritățile

Incendiul repetat din județul Ilfov, unde au luat foc batalurile de deșeuri pentru a doua oară în câteva luni, face ca Ministerul Mediului să vină cu o soluție.

Instituția va realiza un proiect de lege prin care va impune firmelor să aibă polițe de asigurări în cazul în care derulează activități cu potențial impact asupra mediului, a declarat Mircea Fechet, secretar de stat în Ministerul Mediului, într-un interviu pentru Libertatea.

În cazul în care o companie nu își respectă obligațiile de mediu, statul va executa polița, astfel încât să poată realiza cheltuielile de ecologizare.

Proiectul este discutat în acest moment cu Autoritatea pentru Supraveghere Financiară (ASF) și va fi trimis în Parlament, urmând ca până la finalul anului să fie dezbătut și aprobat.

Secretarul de stat mai spune că firma Klevek, cea care deține batalurile, a contestat în instanță amenda de 115.000 de lei primită în aprilie de la Garda de Mediu. Aceasta avea ca termen 30 iunie pentru ecologizarea zonei, dar acest lucru nu s-a întâmplat.

Oficialul acuză și că IPJ Ilfov nu a avansat cu dosarul penal în care este implicată compania respectivă, reprezentanții Ministerului Mediului nefiind chemați la audieri. 

Recomandări

România va primi litoralul ucrainean al Mării Negre și 100.000 de soldați NATO vor fi trimiși în Ucraina, susține Serviciul rus de Informații Externe: „O încercare de răzbunare”

Reporter: Poate statul român să intervină și să realizeze el lucrările de ecologizare de la Periș, astfel încât cetățenii din zonă să nu se trezească cu astfel de situații din șase în șase luni?
– În momentul acesta, statul nu poate ecologiza decât terenuri care sunt în proprietatea statului român, fie că vorbim de domeniul public sau de domeniul privat. Există un principiu european care se numește «poluatorul plătește».

Firma din Periș a contestat în justiție amenda primită în aprilie

Astăzi, așa cum este legislația, statul nu poate intra pe terenul cuiva și să facă lucrări de remediere a unei situații.

În ultima perioadă au existat nenumărate incidente și, deși statul român s-a dus, a dat amenzi, a deschis dosare penale, care se presupun că alertează puțin titularii activității și urgentează puțin măsurile ce trebuie luate, din nefericire, constatăm că aceste lucruri nu se întâmplă. Cazul Periș e un bun exemplu.

Recomandări

Ascensiunea lui Călin Georgescu, analizată de mai mulți experți: „Social media te convinge rapid, în câteva zile, dar fără profunzime”

Garda de Mediu a fost în luna aprilie, a dat termen ca până în 30 iunie să se ecologizeze batalurile respective. Or, până azi, acest lucru nu s-a întâmplat. Ba mai mult decât atât, proprietarul a contestat amenda de 115.000 care a fost dată societății Klevek.

– Și acum se așteaptă o nouă amendă, pentru că firma nu a remediat în termenul respectiv?
– Pe de o parte, ne putem aștepta la o nouă amendă, pentru că nu au fost remediate cele dispuse de Garda Națională de Mediu. Însă faptul că dăm o nouă amendă unei firme care a contestat-o și pe prima și ne târăște în instanță cu anii, probabil, de aici încolo nu ne încălzește cu nimic

Pe de altă parte, cei de la IPJ Ilfov, cărora le-am adresat plângerea penală în legătură cu incendiul care a avut loc în aprilie, n-au instrumentat acel dosar. I-au întrebat colegii mei de stadiul respectivului dosar și înțeleg că e unul foarte incipient. Adică n-au fost audieri, pe noi nu ne-a chemat nimeni să ne întrebe…

Cel puțin un incendiu de vegetație pe zi, în ultima săptămână

– Și în acest caz ce se poate face mai exact?
– Din 6 august am avut cel puțin câte un incendiu pe zi în Ilfov, am avut incendii la Chiajna, Chitila, Brănești, la Dărăști, la Popești-Leordeni, Copăceni, Vidra, Rudeni și azi la Periș… Incendiile sunt gestionate de ISU, nu de Ministerul Mediului.

Recomandări

Drumul de la Ceaușescu la Georgescu. Bonus: pericolul unui front „suveranist” care înseamnă, de facto, moartea statului român european

Există situații în care câte o groapă de gunoi de la un ciob se mai autoaprinde. Dar, totuși, să am atâtea incendii într-un județ într-o săptămână e o chestie care îngrijorează profund Ministerul Mediului.

Aici vorbim cu precădere de incendii de vegetație, nu am avut decât unul singur cu plastice, nu au fost celebrele incendii de la Sintești în care ardeau deșeuri sau cauciucuri. Și cel de la Periș este incendiu de vegetație care s-a propagat până în batal.

Proprietarii batalului, dacă ar fi arat în jurul lui măcar sau dacă l-ar fi împrejmuit sau dacă s-ar fi asigurat că îl protejează la incendiu, atunci probabil că un astfel de incident nu s-ar fi întâmplat. Vegetația arde în mod tradițional în această perioadă, dar n-ar fi ajuns focul la batal. E un miros înțepător, un disconfort olfactiv.

Avem infringement european pentru 36 de depozite de deșeuri

– Și având în vedere că din 6 august am avut aceste incendii pe zi, mai departe ce se întâmplă?
– În general, având în vedere că există nenumărate situații în care operatorii economici cu obligații de mediu, unii dintre ei cu rea intenție, alții că sunt în faliment sau insolvență, nu remediază sau nu își îndeplinesc obligațiile, avem discuții cu colegii ca să promovăm foarte rapid act normativ care să reglementeze obligativitatea unor asigurări de mediu.

Cu alte cuvinte, dacă ai o activitate cu impact asupra mediului, cu potențial negativ sau cu riscuri mari, că vorbim de zona deșeurilor, că vorbim de bataluri, că vorbim de activități cu substanțe chimice și transporturi de deșeuri periculoase și multe alte domenii unde impactul ar putea fi negativ și am putea rămâne cu ochii în soare așa cum suntem acum azi, și avem și o procedură de infringement la nivel european pentru că 36 de depozite de deșeuri industriale sunt neînchise, ne gândim foarte serios să introducem obligativitatea unei polițe de mediu. 

Cum vor funcționa noile asigurări de mediu

În situații precum cea de astăzi, statul român să nu mai poate aștepta după firma X sau după firma Y să bage mâna în buzunar și să ecologizeze, ci să execute acea asigurare, iar asigurătorul să deconteze acea activitate ce urmează foarte rapid a fi atribuită de statul român, cel mai probabil prin Fondul de Mediu. 

Cu alte cuvinte, când ai dezastrul, ai ecologizat, mai departe asigurătorul nu are decât să se judece cu firma respectivă dacă e cazul.

– Pe lângă asigurare și executare trebuie și o obligativitate menționată în lege pentru ca aceste firme să aibă acea poliță. 
– Păi, va fi o condiție a autorizației de mediu. Cu alte cuvinte, nu o să mai poți lua autorizația de mediu dacă va trece această legislație în forma în care ministerul o gândește.

– Și se aplică și celor actuale? Că degeaba cere autorizare peste 3 ani…
– Se aplică la toate, pentru că toate autorizațiile de mediu astăzi beneficiază de viza anuală. Adică cel puțin o dată pe an trebuie să mergi la Agenția pentru Protecția Mediului și să dovedești că tu respecți în continuare toate cele solicitate prin autorizația de mediu, conform legii. Și dacă apar lucruri noi, tu trebuie ca la fiecare viză anuală să te pui la punct cu elementele de noutate.

Nu avem emoții cu autorizațiile emise pe zece ani, pe cinci ani sau cele care mai au un termen lung până expiră.

Nu putem aștepta ca o anumită firmă să își îndeplinească o obligație care azi e clar că nu va fi îndeplinită.

– Măsura o să fie luată prin ordonanță sau prin lege în Parlament?
– Astăzi avem discuții cu ASF, pentru că discutăm și cu ei, fiind vorba de un tip nou de poliță de asigurare. Fiind vorba de obligativitatea introducerii unei astfel de polițe discutăm ca să avem toate elementele de care avem nevoie pentru un astfel de demers.

Cel mai probabil va fi un proiect de lege pe care îl vom înainta Parlamentului. Dacă ne vom afla în situația în care e nevoie de un alt tip de legislație primară atunci vom discuta cu juriștii și vom lua cea mai bună decizie. Trebuie să avem tot impactul, pentru că știți cum e: schimbi regulile în timpul jocului, vii cu asigurare pentru niște activități în care 99% își fac treaba și 1%, nu.

– Dar fiecare regulă fix în timpul jocului trebuie schimbată, mai ales când se întâmplă cazuri ca astea.
– Nu putem aștepta ca o anumită firmă să își îndeplinească o obligație care azi e clar că nu va fi îndeplinită. În opinia mea, acele bataluri sunt acolo de zeci de ani, ele nu sunt de un an sau de doi, iar dacă timp de zeci de ani nimeni nu a făcut nimic părerea mea este că statul ar trebui să intervină printr-o formă sau alta. Și pentru că vorbim și de bani, trebuie să mai spunem și că ecologizarea nu s-a făcut pentru ar costa niște sume considerabile.

Și atunci statul ar trebui să deconteze dintr-o poliță de asigurare acele sume și să nu mai fim puși în pericol. Problema Ministerului Mediului e să putem interveni și ecologiza cumva. 

– Întrebăm dacă va fi ordonanță sau proiect de lege, pentru că în funcție de situație oamenii din zonă vor ști că se va rezolva în termen scurt, lung sau foarte lung. Dacă se va trece prin lege în Parlament, în condițiile în care avem alegeri și Guvern minoritar, e clar că va dura mult.
– Eu sunt optimist. Suntem aproape de a definitiva evaluarea de impact. La fel cum s-a întâmplat și legea mirosurilor și legea compostului, unde toată lumea a înțeles că problemele de mediu nu au culoare politică și nu pot să treacă decât cu unanimitate prin Parlament, cum s-a întâmplat cu cele două legi, eu sunt optimist și cred că la fel se va întâmpla și cu legislația de care vă vorbeam mai devreme.

– Deci vă așteptați să treacă în acest an?
– Eu așa cred. Evit însă să dau un termen, pentru că nu depinde de noi.

– Așadar, statul va gestiona ecologizarea, dar nu o va plăti el, o va plăti asigurătorul. 
– Se face un contract de execuție de lucrări, pentru că închiderea unui batal e o chestiune care nu e foarte simplă. Acolo se adoptă o soluție tehnică, se ia un acord de mediu pentru închidere, se face un proiect tehnic în baza căruia se stabilește care e modalitatea de ecologizare, se scot din el dacă avem deșeurile lichide, se neutralizează printr-o soluție deșeurile care există acolo. E o știință întreagă. Este un demers care durează oricum niște luni bune.

Dar până astăzi nu există un instrument financiar prin care statul să poată să plătească aceste cheltuieli acolo unde ele nu erau îndeplinite de titularul activității.

Ce vor face firmele fără bani sau în insolvență

– Dar acele polițe vor costa, iar firmele care sunt în insolvență sau nu au bani de niciun fel ca să achiziționeze acele polițe tot niște sume trebuie să acorde.
– În lipsa acelor polițe firmele nu vor putea fi autorizate.

– Păi da, dar dacă nu au activitate, oricum nu mai contează. Adică să nu ne trezim că avem polițele în legislație, iar firmele pur și simplu să nu facă acele polițe de asigurări, chiar dacă nu mai au după aceea autorizație.
– Mi-e greu să evaluez acum. Știți cum e, este ca la RCA. Acolo, deși e obligatoriu, unii nu au poliță.

Dar noi autorizăm anual firmele. Și firmele care vor să aibă o activitate în România cu potențial impact asupra mediului vrem să aibă asigurare ca în situația nefericită în care avem un eveniment să nu așteptăm. 

Este adevărat că firmele care sunt în faliment probabil că nu mai au activitate oricum. Avem multe situații în care firmele există, dar când apare o problemă nu le mai găsim, nu avem cu cine să ne mai certăm.

Societatea despre care discutam mai devreme (Klevek – n.r.) este o societate care are activitate, nu e nici în insolvență, nici în faliment.

– Până se adoptă această lege se pot lua măsuri temporare acolo în zonă? Ați zis că nu au fost arate batalurile. Măcar asta poate face statul ca să fie o oarecare protecție?
– Repet, statul astăzi nu poate face nimic pe teritoriul nimănui. Așa cum avem astăzi legislația, și nu e proastă pentru că ea funcționează la nivel european, statul trebuie să se asigure că fiecare își face treaba.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro