Cum a obținut asociația lui Alexandru Cumpănașu un milion de lei ca să realizeze 3 broșuri în Anul Centenar: Peste 600.000 de lei pentru 50 de pagini de copy / paste din Google și Wikipedia
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ministerul Culturii a plătit 12.000 de lei pentru fiecare pagină, aproape cât salariul lunar al președintelui României.
Cuprins:
- În august 2018, Ministerul Culturii a organizat un concurs de proiecte dedicate Centenarului Marii Uniri.
- Asociația pentru Implementarea Democrației (AID), condusă de Alexandru Cumpănașu, a primit în septembrie 2018 o finanțare de 1.000.000 de lei, nerambursabilă, pentru proiectul “Românismul: trecut, prezent și viitor”.
- Din această sumă, 837.080 de lei au reprezentat drepturi de autor și drepturi conexe, încasate direct de Cumpănașu.
- Trei tipuri de broșuri care au în total 50 de pagini, realizate de AID pentru Ministerul Culturii și dedicate Centenarului, au costat 604.800 de lei, adică 201.600 de lei fiecare.
- Broșurile trebuiau să fie creații proprii, originale ale asociației lui Cumpănașu. În realitate, Ministerul Culturii a plătit pentru texte copiate de pe Wikipedia și de pe alte site-uri, inclusiv de pe site-ul Jandarmeriei Române.
Alexandru Cumpănașu, recent anunțat candidat la Cotroceni și rudă de gradul patru cu Alexandra Măceșanu, a primit, prin Asociația pentru Implementarea Democrației, al cărei președinte este, zeci de finanțări de la instituțiile statului.
În august 2018, Ministerul Culturii și Identității Naționale, condus atunci de actorul George Ivașcu, a lansat un concurs de proiecte dedicate Centenarului Marii Uniri și realizate de ONG-uri.
Din cele 232 de proiecte depuse, 119 au primit finanțare. Asociația pentru Implementarea Democrației (AID) a primit 1.000.000 de lei finanțare pentru proiectul „Românismul - trecut, prezent și viitor”.
Contractul de finanțare dintre Minister și AID a fost încheiat pe 6 septembrie 2018 și s-a derulat până pe 7 decembrie 2018. Banii au fost livrați de Ministerul Culturii în trei tranșe, în contul asociației lui Cumpănașu.
Din contul AID, 837.080 de lei (aproximativ 178.000 de euro) au fost virați direct în contul lui Alexandru Cumpănașu, ca venituri din drepturi de proprietate intelectuală, pentru ”realizarea a trei opere”.
”Operele” sunt de fapt 3 broșuri care, conform contractului, trebuiau să conțină texte dedicate ”omagierii înaintașilor noștri” și nu au avut mai mult de 18 pagini, în total fiind 50:
- “Portrete ale mentorilor / modelelor poporului român din perioada 1914 – 1918” - 18 pagini;
- „Analiză comparativă privind participarea civică a românilor la realizarea Marii Uniri și în păstrarea identității românești de astăzi” - 15 pagini;
- „Politica externă a României în timpul Primului Război Mondial și rolul marilor puteri în realizarea Marii Uniri” - 17 pagini.
Din suma totală, de 1.000.000 de lei, tipărirea efectivă a broșurilor a costat, conform devizului aprobat de Ministerul Culturii, 29.514 lei. Pentru prestări servicii au fost alocați 83.712 lei, iar pentru acțiuni promoționale și de publicitate, 49.692 de lei. Restul sumei a fost pentru drepturi de proprietate intelectuală și de ea a beneficiat Cumpănașu.
Stimată soție, onorariul meu este...
Tot pe 6 septembrie 2018, între AID și Cumpănașu a fost încheiat un contract de cesiune a drepturilor de autor, pentru cele trei “opere”, acesta fiind introdus ca anexă la contractul de finanțare cu Ministerul Culturii.
Asta după ce, printr-o adresă din 4 septembrie 2018, Cumpănașu, în calitate de persoană fizică, a negociat cu propria asociație, cerând mai mulți bani pentru broșuri:
“Stimată Doamnă Baltag, vă comunic faptul că onorariul pe care îl solicit pentru realizarea operelor este în cuantum de 660.000 lei”, respectiv câte 220.000 pentru fiecare broșură.
“Doamna Baltag” este Simona-Gabriela Baltag, soția lui Cumpănașu. După negociere, Simona Baltag și-a ”convins” soțul să mai lase din preț: “S-a convenit ca domnul Cumpănașu Alexandru să realizeze cele 3 opere pentru o remunerație în cuantum de 604.800 lei, respectiv 201.600 lei pentru fiecare operă în parte”.
604.800 de lei pentru 50 de pagini înseamnă puțin peste 12.000 de lei pentru fiecare pagină. Salariul lunar al președintelui României, încasat în 2018, a fost de 13.758 de lei.
Ministerul Culturii a primit ”opere” cu texte copy/paste
Cele trei “opere” sunt, de fapt, texte preluate din mai multe surse, printre care: Wikipedia, Google, volumul “O scurtă istorie ilustrată a românilor”, de Neagu Djuvara, historia.ro, site-ul Jandarmeriei Române, site-ul ziaristionline.ro.
Timpul de elaborare a celor trei opere, prevăzut în contract, a fost de două luni de la data semnării contractului.
În două luni, Cumpănașu a elaborat cele trei ”opere” cu copy / paste și a făcut doar mici modificări la textele preluate. La bibliografie, a indicat de unde a luat texte, dar unele surse pe care le-a folosit Cumpănașu aveau preluat un text de pe un site care cita drept sursă Wikipedia.
În broșura “Portrete ale mentorilor / modelelor poporului român din perioada 1914 – 1918”, fragmentul despre Regina Maria este copiat de pe site-ul Reginamaria.ro, la care a schimbat doar 4 cuvinte.
“Maria Alexandra Victoria, Prințesa de Edinburgh, nepoată a Reginei Victoria a Angliei și a Țarului Alexandru al II-lea al Rusiei, a devenit la 17 ani consoarta Prințului moștenitor Ferdinand al României și apoi, în 1914, Regina Maria a României. Regina Maria a părut să înţeleagă (Cumpănașu a scris ”a înțeles”, n.r.) responsabilitatea monarhilor şi conducătorilor lumii şi şi-a asumat-o din toată inima (Cumpănașu a adăugat ”responsabilități pe care şi le-a asumat din toată inima” – n.r.), încă de când a sosit în ţara ei adoptivă. Ea a ajuns să cunoască (Cumpănașu a adăugat ”în scurt timp” – n.r.) poporul român, cultura sa, obiceiurile sale, regiunile sale rurale şi, mai presus de toate, aspiraţiile sale, care au devenit şi ale ei.
Încă de la început, Regina Maria s-a implicat activ în viaţa politică, având întâlniri cu miniştri şi diplomaţi și susținându-și fervent punctele de vedere. Observând interesul tinerei principese faţă de problemele ţării, Regele Carol I şi Principele moștenitor Ferdinand au numit-o pe Maria comandant onorific al Regimentului 4 Roşiori (cavalerie). Maria a purtat cu mândrie uniforma militară şi s-a implicat activ în toate acţiunile pe care Regimentul 4 Roşiori (denumit mai târziu Regimentul 4 Roşiori "Regina Maria") le-a desfăşurat. Devenită regină odată cu accederea la tron (Cumpănașu a înlocuit accederea cu ”urcarea” – n.r.) a principelui Ferdinand, la 11 octombrie 1914, după moartea regelui Carol I, la puțin timp după izbucnirea Primului Război Mondial, Regina Maria a dedicat cu generozitate timp şi energie, soldaților răniți pe front și bolnavilor de tifos și holeră. Regina a coordonat colaborarea cu Crucea Roșie, a organizat spitale de campanie și a strâns fonduri pentru serviciul de ambulanță. Astfel, a ajuns să fie cunoscută drept ”mama răniților” sau ”Regina soldat”.”
A primit drepturi de autor pentru ”dar și”
Situația se repetă și în cazul celorlalte portrete incluse în broșura semnată de Alexandru Cumpănașu, diferă doar sursele de inspirație. Portretele lui Liviu Rebreanu și Camil Petrescu, de exemplu, sunt copiate de pe Wikipedia.
În Wikipedia: “Liviu Rebreanu (1885 – 1944) a fost un prozator și dramaturg român, membru titular al Academiei Române.
În broșura lui Cumpănașu: “Liviu Rebreanu (1885 – 1944) a fost un prozator și dramaturg român, dar și membru titular al Academiei Române”.
În Wikipedia: “Camil Petrescu a fost un romancier, dramaturg, doctor în filozofie, nuvelist și poet. El pune capăt romanului tradițional și rămâne în literatura română, în special, ca inițiator al romanului modern”.
În broșura lui Cumpănașu: “Camil Petrescu a fost un reputat romancier, dramaturg, dar și doctor în filozofie, nuvelist, poet și membru titular al Academiei Române (din 1948). El a pus capăt romanului tradițional și a rămas recunoscut în literatura română ca inițiator al romanului modern”.
Pasajul despre Ecaterina Teodoroiu este preluat, aproape integral, de pe site-ul Centrul Parteneriat pentru Egalitate (CPE):
Pe site-ul CPE scrie că ”Ecaterina Teodoroiu, eroină națională (”Eroina de la Jiu” în broșura lui Cumpănașu – n.r.), a fost prima femeie româncă care s-a remarcat în război (”și care și-a sacrificat viața pentru țară pe câmpul de luptă”, a adăugat Cumpănașu – n.r.). S-a născut pe 14 ianuarie 1894, satul Vădeni, astăzi cartier în componența municipiului Târgu-Jiu și a decedat pe 22 august 1917. A deținut gradul de sublocotenent și și-a pierdut viața în Bătălia de la Mărășești în timpul Primului Război Mondial. Primul imbold spre cariera militară a apărut încă din momentul în care a venit la București și s-a înscris la Școala de Fete, apoi s-a înrolat drept cercetaș. Imediat ce România a intrat în Primul Război Mondial, Ecaterina participă pe front ca soră medicală. După moartea fratelui ei, Nicolae, căzut pe front, Ecaterina decide că trebuie să slujească țara în locul lui. În 10 octombrie 1916 a avut loc prima bătălie de la Jiu. Trupele Armatei I Române, comandate de generalul Ion Dragalina, au respins o puternică ofensivă inamică, iar soldatul Ecaterina Teodoroiu a fost în primele linii. Ecaterina este răsplătită pentru curaj cu diferite distincții militare și ridicată la gradul de sublocotenent, primind comanda unui pluton de infanterie”.
Portretul mareșalului Constantin Prezan este preluat de pe Wikipedia, fără nicio modificare sau completare în broșura lui Cumpănașu.
“Constantin Prezan a fost unul dintre mareșalii României, erou al Primului Război Mondial. Constantin Prezan a fost ofițer de carieră, provenit din arma geniu. Și-a făcut studiile de specialitate la școli militare de prestigiu din România și Franța, parcurgând ierarhic toată ierarhia militară, de la sublocotenent la până la general de corp de armată, cel mai înalt grad militar din Armata Regală Română. În anul 1930 i s-a acordat demnitatea onorifică de „Mareșal al României”, ca recunoaștere a meritelor sale pe timpul cât a comandat Armata de Nord și Marele Cartier General”.
Broșurile lui Cumpănașu au primit “verificat și bun de plată”
Ministerul Culturii și-a dat acordul pentru finanțarea broșurilor semnate de Alexandru Cumpănașu inclusiv după ce le-a văzut în stadiu de proiect, înainte de tipărire.
Contractul dintre AID și Minister nu precizează tirajul broșurilor, nici cui urmează să fie distribuite.
Înaintea virării fiecărei tranșe de bani în contul lui Alexandru Cumpănașu, funcționarii Ministerului Culturii au pus ștampila: “verificat și bun de plată”.
Pe contractul de finanțare și-au pus semnăturile ministrul Culturii, George Ivașcu, secretarul de stat Ion Ardeal Ieremia (regizor la Teatrul Național Timișoara, membru PSD Timiș), secretarul general Rela Nicoleta Ștefănescu (fost secretar în Ministerul Agriculturii), directorul Departamentului identitate națională Cătălin Grosu (fost director în Primăria Capitalei) și directorul economic Camelia Marcu (fostă consilieră în Primăria Mangalia).
Cumpănașu: ”Nu am scris 3 broșuri, ci 3 cărți”
Președintele Asociației pentru Implementarea Democrației, Alexandru Cumpănașu, susține că nu a primit banii doar pentru 3 broșuri, ci pentru 3 cărți, de peste 200 de pagini fiecare.
El a precizat că a scris cărțile în două luni și a explicat că a putut să facă asta pentru că ”am și eu niște capabilități, aveam ideile dinainte”.
Întrebat ce pregătire are pentru a scrie despre făuritorii Marii Uniri, Cumpănașu a spus:
”Sunt specialist în politică externă, pentru că am realizat emisiunea Ambasador, la Realitatea TV, și sunt calificat și ca istoric, pentru că predau la Colegiul Național de Apărare și am fost activist civic zeci de ani. Cine ar putea ști mai bine decât mine cum era societatea civilă la 1918?”.
Un volum intitulat “Portrete ale mentorilor / modelelor poporului român din perioada 1914 – 1918”, editat anul trecut și semnat de Alexandru Cumpănașu, având 206 de pagini, figurează în cataloagele bibliotecilor județene din Baia Mare și Târgu Mureș.
Acesta nu apare însă pe procesul verbal de recepție, care menționează că s-au predat Ministerului Culturii doar ”operele” de 15, 17 și 18 pagini.
