Amenințarea mortală a Iranului. Unde și cum ar putea lovi Teheranul pentru a răzbuna moartea generalului Soleimani
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Iranul va răspunde fără doar și poate afrontului adus de americani prin asasinarea generalului Qassem Soleimani, dar cum va face acest lucru nu este deocamdată clar. Regimul de la Teheran nu are aliați puternici, trece printr-o perioadă grea, pe fondul crizei economice care a declanșat proteste în țară, și ar risca foarte mult dacă ar alege o lovitură directă, la scară largă, împotriva SUA.
Cuprins:
Teoretic, orice acțiune de genul acesta ar fi dusă la îndeplinire chiar de succesorul lui Soleimani la comanda Forței Quds, generalul Esmail Ghaani.
Dar de fapt, răspunsul Iranului în criza declanșată de uciderea generalului Soleimani depinde în mare măsură de decizia liderului suprem, Ayatollahul Ali Khamenei, iar acesta are în față o uriașă dilemă.
Dacă va cere precauție, ar putea oferi imaginea unui lider slab. Dacă va merge în direcția opusă, optând pentru o acțiune puternică, ar putea risca o confruntare deschisă cu SUA, care nu s-ar sfârși bine pentru Teheran.
Pentru Iran, una dintre probleme este că nu are aliați majori în regiune. Rusia, spre exemplu, a sprijinit Iranul la nivel retoric, dar nu are niciun motiv să se implice direct în susținerea Teheranului în cazul unei confruntări cu SUA.
Karim Sadjadpour, analist al Carnegie Endowment for International Peace, un think-tank cu sediul la Washington, scrie pe Twitter că liderul suprem va fi nevoit să își calibreze cât mai bine răspunsul.
”Cu un răspuns slab riscă să-și piardă prestigiul, cu un răspuns excesiv riscă să își piardă capul”,spune Sadjadpour, care constată în același timp că liderul iranian se dovedește a fi cel mai formidabil adversar extern al lui Trump în 2020.
Cele trei componente ale forței militare iraniene
Potrivit unui raport al Agenţiei de informaţii a Apărării din SUA(DIA), forța militară a Iranului se bazează în acest moment pe trei componente.
În primul rând, arsenalul de rachete balistice, care sunt capabile să atingă bazele militare americane din regiune sau orașe din Israel.
Rachetele Shahab spre exemplu, produse de Teheran, au o rază de acțiune de 2.000 de kilometri și pot purta mai multe focoase.
În al doilea rând, Iranul dispune de o forță navală, nu neapărat impresionantă, dar suficientă pentru a provoca întreruperi în traficul din Golful Persic.
În al treilea rând, Teheranul controlează milițiile șiite din Siria, Irak și Liban, cu care poate pune alte probleme americanilor și intereselor acestora în regiune.
Linia roșie, închiderea strâmtorii Ormuz
Dintre toate variantele pe care le are la dispoziție, Iranul ar putea să o aleagă pe cea mai dură: închiderea strâmtorii Ormuz, pe unde trece o cincime din petrolul mondial.
Din punct de vedere legal, Teheranul nu are voie să facă acest lucru, dar ar putea totuși să își folosească rachetele, dronele sau navele pentru a provoca o confruntare care ar duce la închiderea strâmtorii.
Efectul ar fi imediat: prețul țițeiului ar crește, iar economia SUA ar fi direct afectată, odată cu aceasta și economiile altor țări.
Este de presupus că nici SUA, dar nici China nu ar accepta o astfel de măsură, care ar putea produce un război deschis.
Oficialii americani au declarat că închiderea strâmtorii ar fi ”o linie roșie” și că SUA vor lua măsuri rapide pentru a o redeschide.
O altă acțiune dură ar fi doborârea unui avion american sau bombardarea unei ambasade. Ambele variante ar provoca un răspuns militar violent din partea SUA.
Varianta probabilă: Un atac prin intermediari asupra intereselor SUA și ale aliaților
Mult mai probabil pentru actualul context pare un răspuns dat prin așa-numitele tactici asimetrice iraniene, care nu ar risca să declanșeze un război.
Teheranul a oferit deja aliaților din țări precum Yemen armament (drone) și expertiză tehnică. Cu acestea, rebelii Houthi din Yemen au atacat în mai multe rânduri aeroporturi din Arabia Saudită, principalul rival geopolitic al Iranului.
Washingtonul și Riadul au acuzat Iranul că a organizat și atacurile împotriva mai multor petroliere din Golful Persic și a facilităților din domeniul energiei din Arabia Saudită, anul trecut.
În fine, milițiile pro-iraniene din Irak au executat atacuri cu mortiere și rachete asupra bazelor unde se aflau militari americani.
Karim Sadjadpour, analistul Carnegie, consideră că un astfel de răspuns este cel mai probabil.
”Mai probabile sunt atacurile prin intermediari împotriva intereselor SUA și ale aliaților, la nivel regional sau chiar global. Iranul are un dosar lung de atacuri în Europa, Africa, Asia și America Latină”, scrie Sadjadpour pe Twitter.
Răspunsul Iranului s-ar putea lăsa așteptat
Indiferent de forma pe care o va lua răzbunarea iraniană, nu este neapărat ca răspunsul să vine rapid.
În ciuda urii sale pentru Statele Unite, Khamenei este un lider echilibrat, care ia decizii în mod rațional, nu pe baza instinctului, precizează o analiză publicată de cotidianul israelian Haaretz.
Este rezonabil să presupunem că Iranul va încerca să răspundă răsunător, dar nu neapărat imediat.
Prin urmare, arată analiza Haaretz, Teheranul ar putea încerca să ia măsuri pentru a afecta șansele lui Trump de a fi reales în SUA.
În același timp, ar putea să își extindă eforturile de a prelua controlul asupra Irakului, pentru a provoca retragerea completă a forțelor americane staționate acolo.
Totodată, Iranul ar putea să deruleze un război cibernetic extensiv împotriva SUA sau a Arabiei Saudite.
Sau le-ar putea face pe toate acestea în același timp, în vreme ce ar putea căuta o oportunitate pentru un atac terorist asupra SUA sau a Israelului.
Cele 52 de ținte ale americanilor
Președintele Donald Trump a declarat sâmbătă că Statele Unite vizează atacarea a 52 de obiective iraniene dacă Iranul va lovi personal sau ținte americane, în urma atacului în care a fost ucis generalul iranian Qassem Soleimani.
Liderul de la Casa Albă a avertizat Teheranul că SUA au identificat 52 de situri în Iran şi le vor lovi „foarte rapid şi foarte dur”.
Acesta a precizat că numărul 52 corespunde cu cel al americanilor ținuți ostatici timp de peste un an cu începere din 1979 în Ambasada Statelor Unite la Teheran, notează Agerpres.
Unele dintre aceste obiective iraniene „sunt de nivel foarte înalt şi foarte importante pentru Iran şi pentru cultura iraniană”, a afirmat Donald Trump într-un mesaj postat pe Twitter.
![A aruncat toate hainele la 60 de ani! Salma Hayek s-a scăldat goală pușcă în ocean: «60 și recunoscătoare» [15 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/rkek9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL055dEY3MU9FaHlrVFpONU54dkdhdVZ1Z3dkZlJKcU5XNjNQQkdhM2kuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
