Analiza unei „super duminici” electorale: cel mai important vot din România postcomunistă, examinat în presa britanică

În primul tur de scrutin din Polonia, un liberal, un conservator și un candidat de extremă-dreapta se luptă pentru șefia statului, iar Portugalia organizează alegeri legislative anticipate, la doar 14 luni de la ultimul scrutin.

Alegerile prezidențiale 2025 din România

Alegerile prezidențiale din România au fost reluate după anularea primului tur de scrutin din 24 noiembrie 2024, din pricina îngrijorărilor privind interferența Rusiei. Duminică, 18 mai, românii sunt chemați din nou la urne pentru a-și alege președintele.

Bătălia finală pentru Palatul Cotroceni se dă între George Simion, descris de sursa citată drept „un admirator al lui Donald Trump, ultranaționalist și critic al UE”, și Nicușor Dan, primarul Bucureștiului și candidat independent.

Analiștii au numit votul de duminică, 18 mai, drept „cel mai important din istoria postcomunistă a țării”.

Președintele AUR, George Simion, a câștigat primul tur al prezidențialelor cu 40,96%, iar Nicușor Dan a reușit să obțină 20,99% din voturi. Conform ziarului britanic, liderul AUR „promovează un program social conservator și dorește «melonizarea» Europei și oprirea ajutorului militar pentru Ucraina”.

Recomandări

Zonele din România cele mai expuse la inundații. Va exista un climat diferit în 50-100 de ani

Nicușor Dan, candidat independent la Președinția României, a descris turul doi ca o luptă între „o direcție prooccidentală și una antioccidentală”. 

Conform celui mai recent sondaj de opinie, George Simion este creditat cu 52% din intenţiile de vot, iar Nicuşor Dan cu 48%. Totodată, un altul îi dădea pe cei doi candidați la alegerile prezidențiale 2025 la egalitate perfectă.

George Simion a promis că, în cazul în care va câștiga șefia statului, îl va numi prim-ministru pe Călin Georgescu, candidatul-surpriză al alegerilor din noiembrie care a câștigat primul tur. Înfrângerea suferită de candidatul coaliției, Crin Antonescu, a dus la demisia premierului Marcel Ciolacu și la prăbușirea guvernului.

„Analiștii au declarat că o victorie a lui Simion ar putea duce la o înclinare bruscă a țării spre dreapta. Un acord de cooperare între partidul AUR al lui Simion, al doilea ca mărime din Parlament, și social-democrații lui Ciolacu este văzut ca o posibilitate post-vot, la fel ca și alegerile anticipate”, notează ziarul britanic.

Scrutinul este urmărit de UE, care ar putea avea de-a face cu un alt „perturbator” în regiune, alături de Ungaria și Slovacia. Naționaliștii, inclusiv cei de la Washington, au acuzat Bucureștiul de „călcarea în picioare a democrației” după anularea votului din noiembrie 2024.

Recomandări

Elena, o româncă din Irlanda de Nord, trăiește în teroare, cu valiza la ușă și luminile stinse pe timp de noapte: „Vor să mă facă să fug”

„Președintele României are un rol semiexecutiv, cu puteri considerabile asupra politicii externe, securității naționale, cheltuielilor de apărare și numirilor în justiție. De asemenea, președintele reprezintă țara, membră NATO, pe scena internațională și poate exercita dreptul de veto la voturi importante în cadrul UE”.

Scrutinul din Polonia

În Polonia, votul de duminică va restrânge lista candidaților la funcția de președinte, un rol cu influență asupra politicii externe și de apărare, precum și putere de veto asupra legislației. 

Din 2023, țara este condusă de Coaliția Civică (KO) a lui Donald Tusk, o alianță ideologică diversă. Promisiunea principală a fost de a inversa schimbările controversate realizate în timpul guvernării partidului Lege și Justiție (PiS).

Totuși, președintele Andrzej Duda, un aliat al administrației destituite, a îngreunat respectarea promisiunilor prin dreptul său de veto. Câștigarea alegerilor ar consolida poziția guvernului și ar putea contribui la îndeplinirea promisiunilor liberale privind avortul și drepturile LGBTQ+.

Recomandări

Ultimele calcule pentru noul Guvern: propunerea PNL care a făcut șah mat PSD. Cine se încălzește pentru ministere

Rafal Trzaskowski, primarul centrist al Varșoviei, este candidatul de învins, iar principalul său rival este Karol Nawrocki, un conservator susținut de PiS.

Amintim că George Simion a apărut marți, 13 mai, la un miting electoral pe aceeași scenă cu Karol Nawrocki.

Trzaskowski și Nawrocki sunt aproape siguri că se vor înfrunta într-un nou tur programat pe 1 iunie. Sławomir Mentzen, liderul partidului de extremă dreapta Confederația, a pierdut din importanță în ultima lună.  

Alegeri generale în Portugalia

Portugalia organizează alegeri generale anticipate pentru a treia oară în trei ani. Premierul Luis Montenegro a declanșat votul ca răspuns la întrebările privind afacerile familiei sale.

Prim-ministrul Portugaliei, liderul platformei Alianța Democratică (AD), a făcut obiectul unei anchete în legătură cu o firmă de consultanță în domeniul protecției datelor, fondată în 2021, și cedată, la doar un an distanță de la înființare, soției și fiilor săi.

Acesta a organizat un vot de încredere în administrația sa, dar a pierdut și au fost convocate noi alegeri. Sondajele sugerează un rezultat similar celui de data trecută, cu AD la circa 33%, Partidul Socialist (PS) la 26% și Chega la 17%. Montenegro ar putea avea dificultăți în a guverna, mai ales dacă PS se va opune agendei sale legislative.

Cu toate că a interzis acordurile cu partidul de extremă-dreapta Chega, guvernul său a fost acuzat de favorizarea extremei drepte după anunțarea expulzării a 18.000 de imigranți ilegali. Se speculează că partidul social-democrat l-ar putea înlocui pe Montenegro, dacă nu reușește să obțină o victorie duminică. Data trecută, AD a câștigat 80 de locuri față de 78 ale PS, iar Chega și-a mărit numărul de locuri de la 12 la 50.