Într-o intervenție la WDR Europaforum, Merkel a precizat că nu crede că ar putea deschide un canal de mediere cu Kremlinul în lipsa unei puteri politice reale. Ea a subliniat că a negociat cu liderul rus Vladimir Putin după anexarea Crimeei și izbucnirea războiului din Donbas pentru că la acea vreme era lider în funcție.

În opinia ei, ideea de a numi foști politicieni în calitate de mediatori cu lideri în funcție este discutabilă. „În ceea ce mă privește, nu mi-ar trece niciodată prin cap să cer unui mediator să meargă la Minsk în numele meu și să vorbească acolo cu Putin”, a declarat Merkel.

Angela Merkel a guvernat Germania timp de 16 ani, până în decembrie 2021, cu mai puţin de trei luni înainte de lansarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina. Ea a fost criticată, de atunci, din cauza faptului că a făcut Germania dependentă de livrările de energie rusească. Germania a devenit între timp unul dintre principalii susţinători ai Ucrainei şi şi-a relansat industria apărării.

Fostul cancelar german a afirmat că este „absolut justificat” ca Ucraina să fie susţinută militar şi să se producă totodată un efect descurajator în privința Rusiei lui Putin. Ea a pledat totodată în favoarea intensificării diplomaţiei europene.

În opinia sa, „nu este suficient” ca doar preşedintele american Donald Trump să menţină contactul cu Rusia. „Descurajare militară, plus activităţi diplomatice”, a subliniat ea.

Surse citate de ziarul german Der Spiegel susțin că Angela Merkel, în vârstă de 71 de ani, ar fi luată în considerare ca posibil mediator cu Rusia datorită relațiilor pe care le-a avut în trecut atât cu liderul rus Vladimir Putin, cât și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Potrivit Politico, alți posibili candidați ar putea fi președintele finlandez Alexander Stubb sau fostul premier italian Mario Draghi.

Surse familiarizate cu poziția Ucrainei afirmă că negociatorul trebuie să se bucure de un sprijin larg din partea Uniunii Europene și, în același timp, să nu stârnească neîncrederea totală a lui Putin.

În aceste condiții, sunt evocate inclusiv nume din afara Uniunii Europene, cum ar fi ministrul norvegian de externe Espen Barth Eide, un diplomat experimentat în Orientul Mijlociu, și ministrul indian de externe Subrahmanyam Jaishankar, care menține relații cu ambele părți.

La rândul lui, Vladimir Putin l-a propus pe fostul cancelar german Gerhard Schröder. Această propunere a fost respinsă din cauza faptului că Schröder a lucrat pentru companii de stat din Rusia după încheierea mandatului de cancelar și a prezentat un așa-zis „plan de pace” favorabil Kremlinului.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.