ANI evită întrebările legate de averea lui Sorin Grindeanu. Un deputat a cerut lămuriri privind vânzarea cu 450.000 de euro a casei șefului PSD. Răspunsul Agenției: „Petițiile anonime nu se iau în considerare”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Președintele Camerei Deputaților și al PSD, Sorin Grindeanu, a finalizat în 1 aprilie 2026 o tranzacție prin care și-a vândut casa din Giroc cu 450.000 de euro, încasând un avans de 350.000 de euro.
Cuprins:
- Banii, achitați în grabă
- „Aceste aspecte necesită verificare de către ANI”
- „Va solicita ANI evaluarea integrității domnului Sorin Mihai Grindeanu?”
- Răspunsul ANI: „Petițiile anonime nu se iau în considerare”
- Revenirea deputatului AUR
- „Răspunsul ANI nu este un episod izolat”
- „Confirmați sau infirmați că este o sesizare?”
- „Vă rog să răspundeți printr-un da sau un nu”
Considerând că tranzacția s-a realizat în condiții suspect de avantajoase pentru Sorin Grindeanu, deputatul AUR Timiș, Florin Cornel Popovici, a transmis Agenției Naționale de Integritate o „întrebare parlamentară” prin care cere verificarea liderului PSD.
Banii, achitați în grabă
ANI i-a transmis deputatului AUR un răspuns din care reiese că întrebarea parlamentarului nu întrunește condițiile de formă pentru a fi tratată ca o sesizare, fiind considerată doar o petiție.
Proprietar al unei case din Giroc, a cărei construcție a fost finalizată în 2007, președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a încheiat în anul 2022 o promisiune de vânzare-cumpărare cu un anume Petru Stanoia, la prețul de 450.000 de euro. Potrivit uneia dintre declarațiile de avere ale lui Grindeanu, părțile au convenit ca prețul să fie achitat în două tranșe, din care prima, de 220.000 de euro, până la 31 decembrie 2023.
Publicația insidertm.ro a arătat că, până la finalul anului 2022, promitentul-cumpărător Petru Stanoia a mai achitat 130.000 de euro. Sursa citată a evidențiat că, deși a fost achitată suma totală de 350.000 de euro, Petru Stanoia nu a notat promisiunea de vânzare-cumpărare în cartea funciară, plătind mare parte din valoarea casei fără garanția că nu va pierde și casa, și banii plătiți în avans.
„Aceste aspecte necesită verificare de către ANI”
În ianuarie 2026, înainte ca vânzarea casei lui Grindeanu din Giroc să fie finalizată, deputatul AUR Timiș Florin Cornel Popovici a transmis Agenției Naționale de Integritate o „întrebare” prin care a cerut, practic, ca ANI să verifice tranzacția prin care Sorin Grindeanu a încasat un avans de 350.000 de euro pentru casa pe care o deține.
În documentul transmis ANI, disponibil pe site-ul Camerei Deputaților, parlamentarul semnalează că Petru Stanoia i-a plătit lui Sorin Grindeanu un avans de 350.000 de euro, în baza unei promisiuni de vânzare-cumpărare, fără a nota în Cartea Funciară tranzacția.
„Promitentul-cumpărător s-a lăsat total expus la ipoteci ulterioare asupra imobilului din comuna Giroc, popriri sau probleme de insolvență ale vânzătorului, până la încheierea definitivă a tranzacției. (…) De ce Petru Stanoia a acceptat să plătească 350.000 de euro fără nicio garanție?”, se arată în documentul transmis Agenției Naționale de Integritate de către deputatul Popovici.
Citând publicația insidertm.ro, deputatul AUR a arătat că „există indicii privind posibile conexiuni între cumpărătorul Petru Stanoia și rețele de furnizori de contracte publice din județul Caransebeș, aspect care necesită verificare de către ANI în contextul analizei conflictului de interese”.
„Va solicita ANI evaluarea integrității domnului Sorin Mihai Grindeanu?”
În finalul documentului transmis ANI, deputatul AUR a formulat mai multe întrebări, prima dintre acestea fiind dacă „va iniția ANI de urgență evaluarea integrității domnului Sorin Mihai Grindeanu pentru perioada 2021-2026, cu focus pe tranzacția imobiliară cu Petru Stanoia și evoluția patrimonială 2022-2025?”.
Popovici a mai întrebat ANI dacă va investiga „identitatea reală și relațiile lui Petru Stanoia din Caransebeș”. „Cine este Petru Stanoia și care sunt veniturile sale care îi permit să plătească 350.000 EUR? De ce Petru Stanoia a acceptat să plătească 350.000 EUR fără nicio garanție sau coardă de siguranță în Cartea Funciară? De ce Petru Stanoia acceptă suspendarea finalizării tranzacției de 3 ani? Care este relația reală dintre Petru Stanoia și Sorin Grindeanu? Care este relația dintre Petru Stanoia și rețeaua Caransebeș?”, sunt o parte dintre întrebările lansate de deputatul AUR Agenției Naționale de Integritate.
În finalul „epistolei” sale, deputatul i-a cerut Agenției Naționale de Integritate „să precizeze dacă a fost inițiată o evaluare și, în caz contrar, dacă se impune inițierea acesteia, în limitele competențelor legale ale Agenției”.
Răspunsul ANI: „Petițiile anonime nu se iau în considerare”
Printr-o adresă din 17 februarie 2026, Agenția Națională de Integritate îi răspunde deputatului AUR că „Întrebarea nr. 3759/19.01.2026, adresată de către domnul deputat Florin Cornel Popovici, în cuprinsul căreia au fost semnalate aspecte privind modalitatea de completare a declarațiilor de avere de către domnul Sorin Mihai Grindeanu, președintele Camerei Deputaților, a fost înregistrată la Direcția Inspecția de Integritate din cadrul Agenției sub nr. 1843/P/II/30.01.2026”.
ANI a mai transmis că declanșează activitatea de evaluare ca urmare a sesizărilor transmise de persoane fizice sau juridice, dar „Agenția acționează potrivit principiului independenței operaționale”. ANI mai arată că potrivit legii 144/2007, privind înființarea Agenției Naționale de Integritate, „preşedintele, vicepreşedintele şi inspectorii de integritate nu vor solicita sau primi dispoziţii referitoare la evaluările privind averea persoanelor, conflictele de interese şi incompatibilităţile de la nicio autoritate publică, instituţie sau persoană”.
„Astfel, în vederea analizei și administrării în conformitate cu prevederile legale a celor comunicate prin Întrebarea nr. 3759A/19.01.2026, vă aducem la cunoștință faptul că sesizările adresate Agenției trebuie să respecte cerințele prevăzute de dispozițiile art.7 din cuprinsul Ordonanței Guvernului 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor”.
Potrivit articolului de lege la care face referire ANI „petițiile anonime sau cele în care nu sunt trecute datele de identificare ale petiționarului, nu se iau în considerare și se clasează”.
Revenirea deputatului AUR
În 13 mai 2026, deputatul Popovici a revenit cu o adresă către Agenția Națională de Integritate, reclamând că „răspunsul transmis nu confirmă și nu infirmă declanșarea procedurii de evaluare și nu răspunde la niciuna dintre cele 10 întrebări concrete formulate”, fiind transmis și cu întârziere.
Deputatul a transmis Agenției că abordarea ANI este „în contradicție directă și explicit cu doctrina oficială pe care chiar ANI a formulat-o” într-un alt răspuns, prin care s-a făcut o delimitare între regimul procedural al petițiilor și cel al sesizărilor. Popovici a evidențiat că potrivit unui alt răspuns ANI „orice solicitare care include numele și prenumele persoanei reclamate, date concrete despre situația de fapt și dovezi în susținere trebuie calificată drept sesizare și tratată în procedura Legii 176/2010”.
„Răspunsul ANI nu este un episod izolat”
Parlamentarul a arătat în al doilea document transmis ANI că întrebarea parlamentară împlinea criteriile pentru a fi tratată ca sesizare. „Faptul însuși că adresa a fost înregistrată la Direcția Inspecția de Integritate sub nr. 1843/P/II/30.01.2026 – și nu la departamentul juridic al Agenției, care este competent pentru petiții – confirmă tehnic, prin actul intern al ANI, calificarea corectă ca sesizare. Ridică însă întrebarea: dacă ANI a recunoscut intern, prin actul de înregistrare, că este vorba de o sesizare, de ce răspunsul transmis Parlamentului invocă, în paralel, art. 7 din OG nr. 27/2002 privind petițiile?”, arată deputatul AUR în adresa către ANI.
Florin Cornel Popovici a mai punctat, în a doua întrebare parlamentară transmisă ANI, că răspunsul primit în urma adresei referitoare la Grindeanu „nu este un episod izolat”. „El se înscrie într-un pattern de aplicare neunitară și selectivă a O.G. nr. 27/2002, documentat în corespondența parlamentară pe parcursul a peste 16 luni”, a mai reclamat deputatul de Timiș.
„Confirmați sau infirmați că este o sesizare?”
Pentru a clarifica modul în care ANI a tratat „întrebarea” sa referitoare la Sorin Grindeanu, deputatul Popovici a cerut instituției să confirme sau să infirme dacă întrebarea sa îndeplinește condițiile unei sesizări. Parlamentarul îi cere Agenției să explice, în cazul în care răspunsul este afirmativ, care este motivul pentru care ANI a adus în discuție, în acest caz, Ordonanța privind petițiile anonime.
„În cazul în care răspunsul la întrebarea nr. 1 este negativ – vă rog să precizați, în concret, care dintre cele trei criterii (date concrete, nominalizare expresă, dovezi în susținere) nu este îndeplinit de adresa nr. 3759A/19.01.2026, cu indicarea exactă a paragrafelor sau elementelor care lipsesc”, a mai cerut parlamentarul.
„Vă rog să răspundeți printr-un da sau un nu”
Prin adresa transmisă ANI în 13 mai 2026, deputatul AUR îi cere Agenției să îi comunice dacă a fost declanșată sau nu „cu privire la situația patrimonială a domnului Sorin Mihai Grindeanu”. „Vă rog să răspundeți printr-un da sau un nu, cu precizarea numărului intern de înregistrare al lucrării și a stadiului procedurii”, a mai cerut deputatul Popovici.
Florin Cornel Popovici i-a mai cerut Agenției Naționale de Integritate ca în cazul în care adresa lui va fi recalificată drept sesizare să i se comunice: „numele inspectorului de integritate desemnat; graficul de lucru cu termene concrete pentru fiecare etapă a evaluării; lista documentelor care vor fi solicitate de la persoana evaluată și de la instituțiile publice competente (ANAF, ONPCSB, BNR, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Timiș, Camera Notarilor Publici Timișoara)”.
„Prezenta întrebare nu solicită declanșarea unei noi evaluări ca obiect principal, ci răspunsuri factuale și motivate la întrebări de interpretare juridică privind aplicarea propriei doctrine ANI, iar solicitarea de declanșare a evaluării de la capătul de cerere nr. 9 este subsidiară și condiționată”, se mai arată în documentul disponibil pe site-ul Camerei Deputaților.
În final, deputatul susține că „în cazul în care răspunsul la prezenta întrebare va menține poziția exprimată prin adresa nr. 3064/G/II/17.02.2026 sau va fi din nou evaziv”, va sesiza Biroul Permanent al Camerei Deputaților „pentru constatarea oficială a refuzului sistematic al ANI de a respecta obligațiile prevăzute de art. 111 din Constituție și de Regulamentul Camerei Deputaților”.
Până la data publicării acestui articol, răspunsul ANI nu a fost publicat pe profilul deputatului de pe Camera Deputaților.
