Românii cu boli cronice așteaptă peste 100 de zile pentru investigații medicale. CNAS lansează portalul național de programări „e-Sănătatea Mea” pentru a stopa calvarul așteptării

Cum se situează pragul de 100 de zile de așteptare în România în contextul european

În cadrul unui workshop organizat recent de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC), realitatea dură din teren a fost ilustrată chiar de un participant: „Sunt un român obișnuit să aștepte. De trei luni de zile aștept pentru un RMN din momentul în care am primit trimiterea de la medicul specialist. Am găsit o clinică în momentul în care eram în buza expirării biletului. Dacă biletul expiră, trebuie să o iau de la capăt: medic de familie, specialist, clinică. Cât ar trebui să mai aștept ca să se schimbe ceva? ”

Un timp de așteptare care se apropie sau depășește pragul de 100 de zile pentru investigații paraclinice sau proceduri elective plasează pacienții din România, potrivit datelor europene, în fața unor realități extrem de dure, dar care reflectă o criză sistemică vizibilă în mai multe state din regiune.

Conform analizelor europene bazate pe datele oficiale ale OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), timpul mediu de așteptare variază enorm pe continent.

În timp ce statele din Occident încearcă să mențină termene mai strânse, în Ungaria timpul mediu de așteptare atinge 209 zile pentru proceduri elective.

În Polonia, cozile din sistemul public de sănătate se întind, în medie, pe 343 de zile (peste 11 luni).

Blocajele cele mai severe din Europa sunt raportate în Slovenia, unde pacienții pot aștepta și o mediană de 667 de zile (aproape doi ani) pentru a beneficia de anumite intervenții chirurgicale programate.

Conform datelor Eurostat, listele lungi de așteptare și costurile rămân principalele motive pentru care europenii raportează nevoi medicale neacoperite. În România, această barieră este dublată de o presiune financiară uriașă direct pe buzunarul cetățeanului: plățile out-of-pocket (suportate direct de pacienți) ating un procent alarmant de 30% din totalul cheltuielilor de sănătate, de exact două ori mai mult decât media Uniunii Europene, care este de 15%.

Paradoxul plafoanelor: Bani necheltuiți la stat, refuzuri la privat

Datele tehnice din arhitectura sistemului arată că segmentul de imagistică și laboratoare (ambulatoriul paraclinic) este dependent masiv de sectorul privat, care controlează 88,9% din piața serviciilor decontate de stat în 2025, cu un buget de 2,87 miliarde de lei.

Bariera majoră constă în faptul că decontarea publică se face pe bază de plafon lunar limitat acordat fiecărei clinici. Când banii se termină, pacienții asigurați primesc refuzuri, deși Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședintele CNAS, a dezvăluit la evenimentul organizat de COPAC, o anomalie izbitoare a sistemului:„Spitalele publice, pe contractele de paraclinic, frecvent rămân cu bani la final, bani necheltuiți. De aceea este important ca această aplicație să existe, ca pacientul să identifice furnizorii disponibili cu plafon liber, fie că sunt publici sau privați.”

Soluția digitală: Portalul „e-Sănătatea Mea”

Pentru a pune capăt acestui calvar logistic și birocratic, conducerea CNAS a anunțat un avans legislativ și tehnic de proporții. Printr-o inițiativă care a întrunit sprijinul unanim al tuturor partidelor parlamentare în Senat, se înființează portalul „e-Sănătatea Mea”, o componentă esențială a noului PIAS (Platforma Informatică a Asigurărilor Sociale de Sănătate).

„Sănătatea nu are culoare politică. Sănătatea ne unește pe toți. Atunci când interesul pacientului este pus pe primul loc, putem construi împreună proiecte care schimbă cu adevărat sistemul. Portalul «e-Sănătatea Mea» este proiectat în primul rând pentru pacienți.” 

Conf. univ. dr. Horațiu-Remus Moldovan, președintele CNAS a precizat ce va include în mod concret portalul „e-Sănătatea Mea”: Va centraliza opțiunile de programare în spitale și clinici, aducând transparență totală și permițând monitorizarea matematică a timpilor de așteptare și a plafoanelor disponibile în timp real. Fiecare asigurat va avea acces direct, printr-o conexiune securizată, la propriul istoric de servicii medicale, documente, prescripții electronice, tratamente și dispozitive utilizate.

Deși anterior în spațiul public s-au vehiculat termene diferite, conducerea CNAS confirmă că implementarea tehnică a intrat în linie dreaptă.

„Echipa CNAS împreună cu partenerii instituționali lucrează 24/7 la finalizarea acestui nou sistem informatic. Ne propunem să punem în funcțiune noua platformă informatică la finalul acestei veri, urmând ca proiectul să își continue parcursul legislativ în Camera Deputaților pentru a deveni realitate cât mai curând”, a conchis președintele CNAS, dr. Horațiu-Remus Moldovan.

În prezent, jumătate din bugetul spitalelor din România se duce pe „influențe salariale”. În momentul de față, pacienții cronici pot opta pentru tratament în sistemul public sau privat, cu condiția ca furnizorii privați să fie în contract cu CNAS și să dispună de fonduri pentru luna respectivă. Un nou proiect de ordin propune, însă, ca accesul la servicii medicale private decontate să fie condiționat de lipsa locurilor libere în spitalele publice.

Vezi subiectele la matematică de la Bac 2026 și subiectele la istorie de la Bacalaureat!

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE