Cât de grele au fost subiectele la matematică, de la Bac. Profesoară: „Un elev care a învățat poate lua cu ușurință nota 8”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Subiectele la matematică de la examenul de Bacalaureat 2026 au fost accesibile și în linie cu modelele din ultimul deceniu, a declarat pentru Libertatea profesoara de matematică Denisa Tănăsescu. Potrivit acesteia, elevii care s-au pregătit constant au avut șanse reale să obțină note bune, în timp ce punctajele maxime au depins de rezolvarea cerințelor care solicită gândire matematică și creativitate.
Cuprins:
Cele mai grele cerințe: subpunctele „c” din subiectele II și III
Denisa Tănăsescu a precizat că subiectele primite de elevi au respectat programa și structura cu care copiii s-au familiarizat în ultimii ani. „Subiectele au fost accesibile, respectă programa și sunt concepute astfel încât timpul acordat rezolvării să fie suficient. Nu se abat din tiparul subiectelor date în ultimii aproximativ zece ani“. Însă că, deși structura exercițiilor este cunoscută, fiecare cerință ar fi trebuit tratată cu mare atenție.
Potrivit profesoarei Denisa Tănăsescu, gradul de dificultate a fost construit progresiv, de la exerciții ușoare la unele care necesitau mai multă analiză. „Toate gradele de dificultate au fost graduale: ușor, mediu și dificil”, explică aceasta.
Cele mai dificile cerințe au fost, ca în fiecare an, subpunctele c) din subiectele II și III. „Acest subpunct este întotdeauna mai dificil, pentru că este nevoie de creație. Elevul trebuie să îmbine teoria cu gândirea logică și gândirea matematică”, precizează profesoara. În opinia sa, aceste cerințe sunt cele care departajează elevii foarte bine pregătiți de cei care stăpânesc doar noțiunile de bază.
Elevii, puși în încurcătură de un sistem de ecuații
Am întrebat-o pe Denisa Tănăsescu despre exercițiul care ar fi putut crea cele mai mari dificultăți elevilor, iar raspunsul a fost sistemul de ecuații de la subiectul al II-lea. „La acesl sistem de ecuații, după aplicarea metodelor învățate, era nevoie și de o idee suplimentară pentru finalizarea demonstrației. Nu este ceva greu în rezolvarea unui sistem, dar, la un moment dat, trebuie să îți vină ideea. Trebuie să judeci”, a mărturisit profesoara. Care continuă: „Astfel de exerciții verifică nu doar cunoștințele teoretice, ci și capacitatea elevului de a găsi soluții într-o situație nouă”.
Contrar percepției că ultimul subiect este automat și cel mai dificil, profesoara Denisa Tănăsescu susține că anul acesta lucrurile au stat puțin diferit. „Este ceva fals că subiectul III este cel mai greu. El conține analiză matematică, dar nu este mai dificil doar pentru că este numerotat cu trei”, explică aceasta. „Întreaga structură a examenului a rămas echilibrată, iar nivelul de dificultate a fost distribuit în toate cele trei subiecte”.
Bacalaureatul la matematică, mai ușor decât ce s-a dat la simulare. „Nota 8, la îndemâna elevilor care au învățat constant”
Comparând examenul de Bacalaureat cu simularea susținută în primăvară, Denisa Tănăsescu spune că subiectele de la simulare au fost mai solicitante. „La simulare, subiectele sunt un pic mai greuțe, tocmai pentru rolul de a-i trezi pe elevi și de a-i conștientiza că examenul de Bacalaureat bate la ușă și că trebuie să fie serioși în pregătire”, afirmă profesoara. „În schimb, examenul propriu-zis a păstrat nivelul obișnuit de dificultate și nu a adus surprize majore”, a mai pus ea.
Denisa Tănăsescu este de părere că un elev care a parcurs materia și a lucrat constant poate obține fără probleme o notă bună. „Cu ușurință se va lua nota 8. Pentru nota 10 trebuie să fii foarte atent la redactare, să nu omiți nimic și să rezolvi inclusiv cerințele care necesită creativitate”.
Profesoara ne-a mărturisit că, anul acesta, pregătirea constantă din timpul liceului este suficientă pentru un rezultat bun. „Un copil care a învățat, care vine la școală, este atent și își face temele poate lua cu ușurință un 8. Nu este nevoie neapărat de pregătiri suplimentare”, afirmă profesoara.
În aceeași linie cu subiectele din ultimul deceniu
Întrebată cum se compară varianta din acest an cu cele din anii anteriori, profesoara spune că nu au existat schimbări importante. „Sunt în aceeași notă cu subiectele date în ultimii zece ani. Elevii au avut suficiente modele pentru exersare, iar abordarea este identică cu cea din anii trecuți”, explică aceasta.
Însă, elevii trebuie, într-un fel sau altul, să fie departajați - cei buni de cei foarte buni. „Adevărata diferență între candidați a fost făcută de cerințele de la subpunctele c, acolo unde experiența de lucru și exercițiul suplimentar au contat cel mai mult. „Dacă ai exercițiu, dacă muncești mai mult și ai antrenament, atunci poți să creezi și să rezolvi aceste probleme”, concluzionează Denisa Tănăsescu.
