Ce ne așteaptă în România din punct de vedere meteorologic. Roxana Bojariu: „Sunt doi piloni ai acțiunii climatice, reducerea emisiilor și adaptarea”

Libertatea a discutat cu climatologul Roxana Bojariu cu privire la impactul schimbărilor climatice în România și la ce ar trebui să ne așteptăm pe viitor în acest sens. 

Proces permanent de redistribuire a energiei

Roxana Bojariu este un expert reputat în domeniu și coordonator al grupului de cercetare privind variabilitatea și schimbarea climatică din cadrul Departamentul de Climatologie al Administrației Naționale de Meteorologie (ANM).

Cercetările experților arată că sistemul climatic se află într-un proces permanent de redistribuire a energiei din sistem între componentele sale și între diferite regiuni ale Pământului. Valurile de căldură și furtunile apărute vară sunt parte a mecanismului. 

„Ca tipuri de sisteme de vreme sunt normale pentru perioada din an și locul în care ne aflăm. Ceea ce e neobișnuit acum e intensitatea lor foarte mare. Dar altfel, după o perioada cu temperaturi ridicate, aerul cald, care conține și o cantitate mare de vapori de apă, este înlocuit în cele din urmă de un aer mai rece, astfel încât acest contrast determina dezvoltarea instabilității atmosferice, cu intensificări de vânt, cantități mari de precipitații în timp scurt (alimentate de cantitatea mare de vapori de apă din atmosferă), episoade de grindină și în cazuri extreme (dar mai rare) chiar tornade. Deci succesiunea val de căldură-instabilitate atmosferică-furtună puternică  e ceva normal”, a declarat Roxana Bojariu pentru Libertatea. 

Expertul român a explicat și influența schimbărilor climatice în apariția episoadelor extreme. Schimbările climatice alimentează cu un surplus de energie sistemele de vreme. Surplusul de energie apare ca urmare a intensificării efectului de seră cauzat de dioxid de carbon, metan, oxid de azot etc. Aceste gaze lasă să treacă radiația solară directă, dar absorb radiația emisă de suprafața încălzită astfel că, cu cât concentrația lor în atmosfera e mai mare, cu atât mai multă căldură se reține în sistemul climatic. 

Atmosfera mai caldă reține o cantitate sporită de vapori proveniți din evaporarea apei din sol sau de la suprafața mărilor și oceanelor sau evapotranspirația vegetației. Astfel că valurile de căldură sunt alimentate cu mai multă căldură, iar intensitatea precipitațiilor crește și ea.

Schimbarea climatică a dus la prelungirea verii

Iată ce spune reputatul climatolog legat de ce ar putea urma în România: „Ultimele veri și ce știm deja despre proiecția semnalului încălzirii globale ne-au indicat care este noul normal pentru acest anotimp: veri mai calde ca cele de acum mai multe decenii, cu valuri de căldură mai frecvente, mai intense și mai de durată, întrerupte de episoade de instabilitate puternică cu producerea de furtuni cu precipitații foarte abundente ce cad în timp scurt, intensificări de vânt, episoade de grindină etc. O altă  caracteristică legată de schimbarea climatică este prelungirii verii, luna septembrie căpătând multe caracteristici de lună de vară, statistic vorbind”.

Roxana Bojariu subliniază că alternanțele perioade calde/furtuni sunt ceva normal vara, însă „problema e intensitatea lor foarte mare care a crescut și va mai crește, alimentată de fundalul încălzirii globale”.

„Cu cât va crește concentrația globală a gazelor cu efect de seră, cu atât vom avea și în România valuri de căldură mai frecvente, mai intense, cu durată  mai mare și declanșate mai timpuriu. 

De aceea, pentru a face față provocărilor încălzirii globale, pe de o parte trebuie să reducem emisiile de dioxid de carbon, metan, oxid de azot și alte gaze cu efect de seră pentru a încetini încălzirea globală, astfel încât să câștigăm timp pentru adaptarea la efectele deja produse sau care stau inevitabil în fața noastră în anii și deceniile care vin. 

Cei doi piloni ai acțiunii climatice, reducerea emisiilor și adaptarea trebuie să ne asigure împreună o dezvoltare socială și economică durabilă. Avem o strategie actualizată pentru adaptarea la schimbările climatice și ea vizează coerența instituțională la nivel național, însă planuri de adaptare trebuie să existe în toate comunitățile locale, bazate pe această strategie națională, dar adaptate la specificitățile locale. Administrația Națională de Meteorologie sprijină aceste eforturi de adaptare prin Hub-ul național de adaptare constituit pe baza platformei RO-ADAPT (roadapt.ro)”, a mai precizat Roxana Bojariu.

Vezi subiectele la matematică de la Bac 2026 și subiectele la istorie de la Bacalaureat!

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro