Armand Goșu, expert în spațiul ex-sovietic: „Rusia vrea să destabilizeze Moldova și să taie linia dintre România și regiunea Odesa”

• Armand Goșu este conferențiar universitar la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universității din București, unde predă istoria politică a Rusiei și a URSS. Are un doctorat în istoria Rusiei cu o teză susținută la Universitatea din Moscova (1998) și a publicat mai multe cărți, între care „Rusia, o ecuație complicată”.

„Lipsa informațiilor solide despre ce se întâmplă în Transnistria ne face să plutim în zona speculațiilor deocamdată”, începe prudent Armand Goșu. „Dar pentru mine este clar că sunt provocări, făcute probabil de FSB, care vrea să forțeze Transnistria să fie mai bățoasă cu Chișinăul și să destabilizeze Moldova”.

Luni, 25 aprilie, autoritățile republicii separatiste transnistrene au reclamat că Serviciul de Securitate de la Tiraspol a fost atacat cu lansatoare de grenade. Marți, 26 aprilie, două antene de comunicaţie au fost puse la pământ în urma unor explozii ce au avut loc în localitatea Maiak, raionul Grigoriopol. Tiraspolul a introdus cod roșu de amenințare teroristă, a blocat toate examenele elevilor pentru acest an și anulat parada militară din 9 mai.

Recomandări

Dispariții misterioase din colecțiile familiei regale la Muzeul Național Peleș. Poliția a deschis dosar penal pentru furt

„Despre antene trebuie să discutăm separat”

„Despre primul atac eu cred că este, clar, o provocare făcută de FSB. La antene, trebuie discutat separat”. Istoricul ne indică un comentariu făcut de jurnalistul bulgar Christo Grozev, care conduce echipa specializată pe Rusia din cadrul platformei media de investigații Bellingcat.

Grozev a scris pe Twitter că cele două antene au fost rechiziționate de Rusia după declanșarea războiului pentru a difuza în Ucraina propaganda Kremlinului. „Deci atacul a venit fie de la ucraineni, fie de la Dumnezeu”, concluzionează jurnalistul de investigație bulgar.

„E greu de contrazis Grozev”, spune Goșu. 

„Rușii vor să taie linia de comunicare între România și Ucraina” 

Istoricul crede însă că rușii au un interes direct în destabilizarea Republicii Moldova. Ba mai mult, spune că și România este vizată de acțiunile Kremlinului.

„Părerea mea este că rușii vor să taie linia de comunicare între România și Ucraina în pregătirea asediului Odesei. Care nu știm dacă va avea loc. Ca să ajungi la Odesa să asediezi, tu trebuie să învingi în Donbas. Iar, deocamdată, rușii nu au reputat niciun succes notabil în Donbas: ucrainenii sunt cei care eliberează teren, mai mult decât ocupă rușii.

Recomandări

Antonescu, după zece ani de nimic. Fapte, vorbe și post-adevăr

Să mergem însă pe acest scenariu: Să spunem că rușii vor ocupa Nikolaev, pe care nu l-au ocupat încă, și vor avansa asupra Odesei. Odesa este un oraș foarte mare. E foarte greu de luat, s-ar putea transforma într-un Mariupol 2.0, poate chiar mai greu pentru ruși. Atunci vital pentru armata rusă este taie comunicarea între Regiunea Odesa și România. Ca să nu poată să vină muniție și tehnică de luptă din Occident, care să tranziteze România și să ajungă în Regiunea Odesa, pe la Palanca, de exemplu”, explică specialistul în spațiul ex-sovietic.

Nu exclud nici scenariul ăsta, cu tancuri rusești la Chișinău. Pe de altă parte, cred că lucrurile s-ar putea rezolva mai simplu pentru ruși, prin destabilizarea Republicii Moldova.

Armand Goșu:

„Eu nu cred că vor fi atacați”, continuă Goșu. „Nu cred că armata transnistreană este atât de puternică. Sigur, nici armata din Republica Moldova nu-i puternică. Dar pentru destabilizarea Moldovei nu cred că se va ajunge aici. Destabilizare care vizează înlăturarea actualei puteri de la Chișinău și instalarea unei coaliții proruse”.

Ipoteza „Herson”

O altă ipoteză pe care Armand Goșu spune că ar trebui s-o luăm în calcul în privința provocărilor din Tiraspol este încercarea rușilor de a devia o parte din trupele ucrainene implicate în ofensiva din regiunea Herson către regiunea transnistreană.

Recomandări

România se împrumută la cele mai mari dobânzi din UE: „Foamea de bani a atins apogeul”. Ce înseamnă acest lucru

„Nu este teoria mea. Am auzit-o la un jurnalist rus, care, firește, nu se mai află în Rusia, și care spunea că ofensiva ucrainenilor în regiunea Herson pune mare presiune pe armata rusă, care mai are nevoie de câteva zile pentru a face parodia aceea de referendum pentru unirea cu Rusia. E posibil să încerce să atragă așa o parte din unități”, explică profesorul.

„Nu cred că transnistrenii vor să fie parte a acestui conflict”

Istoricul consideră totodată că liderii politici și economici de la Tiraspol nu vor să implice regiunea în conflict.

„Eu nu cred că transnistrenii vor să fie parte a acestui conflict. Partea politică a lor, acolo nu există opoziție, Grupul Sheriff, care controlează economic și politic regiunea, acești oameni nu vor să fie atrași în conflict. Este doar problema FSB-ului, a rețelelor rusești din Transnistria, care controlează KGB-ul local, controlează ministerul lor de interne și nu știu în ce măsură îl controlează pe Vadim Krasnoselski (liderul separtist de la Tiraspol – n.r.)”, a subliniat Goșu.

„Propaganda rusească merge și astăzi la turație maximă în Moldova”

Acesta indică și o mare problemă pe care o au autoritățile de la Chișinău: nu au pus stop propagandei rusești pe teritoriul țării. „Acolo este o problemă, la Chișinău. Prin 2014, când li se spunea să facă și ei cu televiziunile rusești ce au făcut ucraineni, moldovenii au lucrat cu jumătate de măsură. Propaganda rusească merge și astăzi la turație maximă în Moldova”.

Este foarte important faptul că propaganda rusească a mers în continuare acolo, că posturile de televiziune nu au fost interzise. Până astăzi canalele rusești sunt retransmise în Republica Moldova. Lumea își ia de acolo informațiile. Sunt oameni care așa au fost educați.

Armand Goșu:

„Se simt mai reprezentați de Putin decât de occidentali”

Armand Goșu mai spune că a aflat de la foști studenți, care locuiesc la Chișinău, că „pe străzile orașului e o nervozitate teribilă” și că mulți dintre cetățenii Republicii Moldova se simt mai aproape de Putin decât de Occident.

„Nu vine neapărat de la etnici ruși, ci de la români, moldoveni. Care iau informații de pe canale rusești, din propagandă rusească și care sunt foarte agresivi. Vorbesc despre revanșa Rusiei în fața Occidentului. Spun că Occidentul e de vină pentru ce s-a întâmplat în Ucraina. Dezamăgirea față de tranziție, față de Occident, care nu i-a așteptat cu brațele deschise, e foarte mare. Simt că vor o răzbunare, o revanșă. Este o chestie aproape personală la ei. Se simt mai reprezentați de Putin decât de occidentali. Chiar dacă, evident, cei mai mulți dintre ei pleacă în Occident să lucreze. Dar asta nu înseamnă că asta îi face pe ei mai occidentali”, punctează istoricul.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro