Armata romana are un proiect de avion invizibil brevetat in 1914

In 1993 conferentiarul universitar doctor Valeriu Avram a gasit in arhivele armatei din Pitesti un dosar din 1914, pe care scria „Foarte secret”. Curios, profesorul de istoria aviatiei, singurul din Romania, l-a deschis si a gasit brevetul, descrierea si calculele unui proiect de avion invizibil radarului. „A trebuit sa ies un pic la aer. In 1914 abia se construiau primele avioane, nici nu se putea pune problema radarului. Asa ca un proiect de avion invizibil la acea ora este prea mult pentru orice inchipuire. Si totusi exista”, spune profesorul Avram.
Muzeul Aviatiei din Bucuresti a primit, in 1999, vizita unei delegatii a armatei Statelor Unite. La un moment dat, ghidul Valeriu Avram, care este si sef de sectie la Muzeul Aviatiei, s-a suparat pe americani si i-a dat afara din institutie, pur si simplu. „Printre altele, le-am prezentat brevetul din 1914 al primului avion invizibil din lume, proiectat de un roman. Ei au spus ca asta este propaganda comunista, ca asa ceva nu se poate. Le-am raspuns imediat ca intrevederea s-a incheiat si i-am poftit afara. Nu dau voie nimanui sa-si bata joc de mine prin negarea unei evidente”. Au sunat imendiat forurile superioare pentru a „indulci” situatia. Profesorul a ramas ferm pe pozitii si nu a avut nimeni ce sa ii faca. Tupeul lui Valeriu Avram avea drept fundament 30 de ani de cercetare a istoriei aeronauticii, mai multe carti in domeniu si o bogata colaborare cu revistele de specialitate din Romania, Franta si SUA.
Documentele care au stat la baza incidentului sunt copii dintr-un dosar foarte voluminos aflat in arhivele MApN din Pitesti. Este vorba de doua proiecte brevetate in Regatul Romaniei in 1914 si 1915, privind aparate militare de zbor care nu pot fi detectate de inamic. Romania tocmai se pregatea sa intre in „hora” primei conflagratii mondiale. „Din dosare lipseau doar schitele, la care autorul facea referire in inscrisuri. Nu am putut lamuri inca in ce conditii si in ce perioada au disparut aceste schite”, spune profesorul Valeriu Avram.
In 1914 aviatica facea primii pasi in lume. Aparatele de zbor erau folosite pentru observarea miscarilor de trupe si conducerea focului artileriei. Abia dupa 1915 apar piloti specializati in bombardarea liniilor inamice, sau in vanatoarea avioanelor adversarilor. Sigur ca aparatele erau rudimentare si puneau de multe ori in pericol viata pilotilor. Nu trecusera nici zece ani de cand primul avion decolase, a zburat 12 metri si a aterizat apoi in conditii bune. Premiera mondiala s-a produs in 1906, iar aparatul se numea „Vlaicu 1”. Transformarea avionului in aparat de lupta sigur nu se putea petrece prea repede. Tot atat de adevarat este insa ca pe timp de razboi sumele alocate cercetarii sunt mult mai mari decat pe timp de pace, iar adevaratele revolutii tehnice, si nu numai tehnice, s-au inregistrat dupa conflagratii.
In 1914, fizicianul Vasile Dimitrescu, din Bacau, trimite o adresa ministrului de razboi al Regatului Romaniei in care prezinta doua brevete ale unor avioane invizibile. Fizicianul arata ca aparatele ar putea scoate pilotul din pericolul de a fi mitraliat de la sol de trupele inamice.
Inventatorul a prevazut aparitia radarului.
Primul brevet, inregistrat la numarul 1428/15 mai 1909, se refera la un avion cu motor electric si lansatoare de fumigene. Silentiozitatea si norul de fum l-ar face foarte greu de perceput de la sol, la o inaltime de zbor de 600 de metri. Pana aici, nimic ciudat. Al doilea brevet insa, avand numarul 1789/7 mai 1910, incepe prin expunerea posibilitatilor de dezvoltare a aviaticii militare in timpul razboiului care tocmai incepuse. Una din previziuni se referea la aparitia radarului, descris ca o cutie cu ecran legata la o antena care emite electroni. Electonii care se ciocnesc de tinta se intorc, sunt receptionati de antena si astfel avionul poate fi vazut pe ecran. Pentru a preintampina o asemenea arma inteligenta, Vasile Dimitrescu propune instalarea in avioane a unor dispozitive care sa imprastie in jurul aparatului de zbor un nor de neutroni care sa faca aparatul „invizibil pe ecran”. Pentru construirea avionului invizibil, varianta cu nor de neutroni, autorul inventiei avea nevoie de 20.000 de lei, adica doua treimi din costul de productie a unui avion normal, la acea vreme.
Ministrul de razboi a trecut proiectele la „foarte secret” si a cerut investigarea cazului la Brigada de Genisti din Bacau. Genistii se prind ca dosarul inventiei nu este complet si cer autorului sa dea toate detaliile privind inventia. Fizicianul cere in schimb un contract ferm cu armata, lucru care i se refuza. Raspunsul lui Alexandru Petrescu, seful Brigazii de Geniu, catre ministrul de razboi e foarte caustic la adresa inventatorului, care e considerat nebun, pe motiv ca nu vrea sa destainuie intregul proiect decat in fata unei comisii militare dupa semnarea unui contract.
Proiectele sunt retinute totusi, sub titulatura de „Foarte secret” si bagate la arhiva. „Este interesant ca nu s-a respins proiectul, dar birocratia l-a impiedicat sa-si puna in aplicare planul extrem de ambitios. Trebuie remarcat aici ca si fondurile armatei pentru proiecte in aviatica fusesera deja canalizate catre Traian Vuia, fapt care a facut sa se piarda si alte inventii extraordinare la acea vreme”, spune profesorul Avram. Avionul invizibil al fizicianului Vasile Dimitrescu nu apare din nimic in 1914. In acel moment aviatica romaneasca avea deja istorie.
Dupa ce, in 1906, Traian Vuia reuseste un zbor complet, decolare, planare si aterizare, in 1909, George Arion construieste primul aparat de zbor cu aripa delta. George Arion sustinea ca acest tip de portaj da un plus de viteza si manevrabilitate avionului. In Romania ideea nu are succes, dar este aplicata in Franta, in 1953, la avionul „Ouragan Desault”, iar in 1958 la avionul rusesc MIG 21. Intr-adevar, aripile delta ofera aparatelor de zbor o manevrabilitate exceptionala. Tot in 1909 fizicianul Vasile Dimitrescu breveteaza un avion cu geometrie variabila, respectiv cu aripi care isi pot modifica forma pentru a micsora frecarea aerului in cazul in care pilotul doreste sa mareasca viteza. Ideea a fost folosita la aparatele de lupta moderne, MIG 23 fiind doar un exemplu.
In octombrie 1910 ploiesteanul Dumitru Tache Brumarescu zboara cu primul avion cu decolare verticala din lume, un stramos al celebrului Harier de astazi. Ploiesteanul isi construise singur aparatul.
Pe 17 decembrie 1910 zboara primul avion cu reactie, turbo-propulsor, inventie a lui Henri Coanda. In 1911 Grigore Briscu si Nicolae Petrovici concep primul elicopter din lume. Tot in 1911 apare la noi macheta primului hidroavion.
„In cei 30 de ani de cand lucrez in acest domeniu am descoperit, in arhivele armatei si in cele ale Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci, aproximativ 40 de proiecte de avioane romanesti brevetate intre 1900 si 1916, idei care acopera toate domeniile inspre care urma sa se dezvolte aviatica. Este ceva uluitor.
In ceea ce priveste avionul invizibil al lui Vasile Dimitrescu, mi s-a parut un pic fortata ideea la inceput. In cursul anului trecut am gasit insa o informatie referitoare la noul tip de „avion invizibil” rusesc, invaluit intr-un nor cu plasma. Forma avionului este una clasica, deci nu are nimic in comun cu celebrele Stealt americane. Din informatiile mele, ideea rusilor privind norul cu plasma seamana foarte mult cu norul de neutroni al lui Dimitrescu. Din pacate insa, desi am sesizat forurile tutelare, nu s-a luat o decizie privind acest caz. Documentele zac mai departe la Pitesti in dosarul „Foarte secret”, explica Valeriu Avram.

Urmărește-ne pe Google News