Perioada antică: Regatul lui Burebista

Burebista (82-44 î.Hr.) a fost un rege dac care a stabilit prima capitală în nordul actualului judeţ Giurgiu. Într-un timp relativ scurt, el a unit triburile geto-dace, prin diplomaţie şi lupte, cu ajutorul preotului Deceneu şi a creat un stat puternic, cu centrul la Sarmizegetusa Regia, în Munţii Orăştie. “Ajuns în fruntea neamului său, getul Burebista s-a înălţat atât de mult prin exerciţii, abţinere de la vin şi ascultare faţă de porunci, încât în câţiva ani a făurit un stat puternic şi a supus geţilor cea mai mare parte din populaţiile vecine, ajungând să fie temut chiar şi de romani”, a scris geograful şi istoricul antic Strabon, care şi-a redactat opera la puţin timp de la dispariţia lui Burebista. Potrivit lui Strabon, regatul lui Burebista se întindea la nord până în Carpaţii Păduroşi, la vest până la Dunărea Mijlocie şi actuala Slovacie, la sud până în Munţii Haemus din Balcani, iar la est până la gurile Bugului şi la Marea Neagră.

Dimensiunile regatului condus de Burebista erau cam de trei ori cât România actuală

6-7-foto-caseta-1-Regatul-lui--copy

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Perioada medievală: Transilvania, Moldova, Ţara Românească

De la cucerirea romană până în Evul Mediu, datele despre formele de statalitate în zona carpato-danubiano-pontică sunt rare şi destul de neclare.

Începând cu anul 1200, apariţia statelor feudale Transilvania, Moldova şi Ţara Românească a fost influenţată de Regatul Ungariei. Interesant este că puterea armată a Regatului Ungariei medievale a stat, spune istoricul Vasile Pârvan în lucrarea “Studii de istorie medie şi modernă”, în puterea militară a micilor cnezi români din Ardeal. Din ei se trage, de altfel, Matei Corvin, regele Ungariei. După moartea lui Corvin, nobilimea maghiară a limitat aşa de mult drepturile ţăranilor, în special ale celor români din Ardeal, încât la 1514 a răbufnit o revoltă care s-a transformat în războiul ţărănesc condus de Gheorghe Doja. După reprimarea, cu greu, a revoltei, nobilimea maghiară a exclus total populaţia românească, inclusiv micii nobili români, din viaţa politică a Transilvaniei. Acest lucru a făcut ca în momentul în care Imperiul Otoman, condus de Suleiman Magnificul, a atacat Ungaria, armatele micilor cnezi români să nu mai participe la apărarea ţării, aşa cum se întâmplase pe vremea lui Pavel Cneazul, de exemplu, când rege era încă Matei Corvin, adică tot un român. Drept urmare, Ungaria, dezarmată, a pierdut bătălia de la Mohacz (1526) şi a devenit paşalâc. Transilvania, Ţara Românească şi Moldova au intrat total în sfera de influenţă a turcilor – dar nu ca paşalâcuri, ci entităţi politice de sine stătătoare. Puterile vremii aveau nevoie de state-tampon pentru a evita confruntarea directă.

Ţările Române în secolul al XVI-lea

6-7-foto-caseta-2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

De unde vine numele ţării, România?

La începutul secolului al XVII-lea, cărturarul italian Giacomo Luccari a folosit cuvântul România, denumind astfel Ţara Românească. În secolul al XVIII-lea, acelaşi termen a fost folosit de cărturarul sas Martin Felmer. La 1816, cărturarul grec Dimitrie Philippide a scris o Istorie a României şi o Geografie a României în greacă. Multă vreme s-a considerat că aceste cărţi au constituit actul de botez al României, dar medievaliştii continuă să descopere şi azi menţiuni mai vechi ale unor termeni asemănători, precum Romaniolia. Ca atare, încă nu se poate spune cu exactitate unde, în adâncul timpului, s-a născut acest cuvânt.

Aşa arăta România lui Cuza

6-7-foto-6---unire-Alex

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Perioada Mihai Viteazul

Mihai Viteazul ( n. 1558 – d. 9 august 1601) a fost un boier român care a deţinut dregătoriile de bănişor de Strehaia, stolnic domnesc şi ban al Craiovei, înainte de a ajunge domnul Ţării Româneşti.

În 1599, Mihai Viteazul a intrat în Transilvania prin pasul Buzău, cu o armată formată din români şi mercenari de diferite etnii, inclusiv unguri şi secui. După ce a câştigat bătălia de la Şelimbăr (octombie 1599), şi-a făcut intrarea triumfală în Alba Iulia. În mai 1600, a câştigat bătălia de la Bacău şi a devenit singurul stăpânitor al Moldovei. Într-un document din 6 iulie 1600, el se proclamă “Domn al Ţării Româneşti şi Ardealului şi a toată Ţara Moldovei”. După un an, Mihai Viteazul a fost ucis lângă Turda, iar unirea… s-a destrămat. De ce a făcut voievodul muntean această unire? Pentru că a vrut să urmeze exemplul domnitorului moldovean Petru Rareş, care a reuşit în anul 1529 să se facă domn peste 210 localităţi din Transilvania. Cronicile spun multe despre acest voievod: “La trecerea trupelor lui Rareş, toţi atârnă de el şi nimeni nu poate mişca altfel, iar acei valahi din cauza limbii comune cu uşurinţă s-au unit cu el făcând o uniune”. În anul 1542, fruntaşii românilor transilvăneni au acceptat propunerile de apropiere făcute în numele lui Rareş şi al voievodului muntean Radu Paisie (1535-1545) pentru desfiinţarea vămilor dintre cele trei state locuite preponderent de români. Moartea lui Petru Rareş a stopat însă proiectul.

Linia roşie îngroşată reprezenta graniţa statului peste care domnea Mihai Viteazul în anul 1600

6-7-foto-caseta-3---Tarile_Romane_1600

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Primul Război Mondial şi Marea Unire din 1918

Izbucnirea Primului Război Mondial, în 1914, a pus Regatul României într-o situaţie delicată: regele Carol I, de origine germană, dorea să intre în luptă de partea germanilor, dar clasa politică românească dorea să se alieze cu Antanta, pentru a câştiga Ardealul. După decesul lui Carol I, în 1916, România a intrat în război de partea Antantei şi a reuşit unirea cu Basarabia, Bucovina şi Transilvania. În 1940, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, România Mare a pierdut Basarabia şi Bucovina, în urma pactului Ribentrop- Molotov, şi o treime din Ardeal, în urma dictatului de la Viena. În aceste condiţii, România condusă de mareşalul Ion Antonescu s-a aliat cu Hitler şi a declarat război Uniunii Sovietice. La începutul anului 1941, graniţele de est ale României se aflau pe râul Bug. După război, România a rămas în graniţele actuale.

Cum se ascundea Marica cu amantele! Ilinca Vandici, dezvăluiri incredibile
PARTENERI - GSP.RO
Cum se ascundea Marica cu amantele! Ilinca Vandici, dezvăluiri incredibile
INCREDIBIL! Ce face acum femeia care l-a părăsit pe Mihai Neșu! E halucinant ce se întâmplă
Playtech.ro
INCREDIBIL! Ce face acum femeia care l-a părăsit pe Mihai Neșu! E halucinant ce se întâmplă
Cine era băiatul de 13 ani care a participat la înmormântarea Prinţului Philip
Observatornews.ro
Cine era băiatul de 13 ani care a participat la înmormântarea Prinţului Philip
Horoscop 17 aprilie 2021. Peștii beneficiează de o formă de protecție care nu se manifestă cum vor ei
HOROSCOP
Horoscop 17 aprilie 2021. Peștii beneficiează de o formă de protecție care nu se manifestă cum vor ei
Exclusiv. Vlad Voiculescu face dezvăluiri șocante: „Am primit mai multe amenințări cu moartea”
Știrileprotv.ro
Exclusiv. Vlad Voiculescu face dezvăluiri șocante: „Am primit mai multe amenințări cu moartea”
Crimă înfiorătoare. Marele campion al ţării, otrăvit şi ucis de o tânără de 18 ani. Sportivul a primit „Respiraţia diavolului”
Telekomsport
Crimă înfiorătoare. Marele campion al ţării, otrăvit şi ucis de o tânără de 18 ani. Sportivul a primit „Respiraţia diavolului”
Află cât de profitabile sunt economiile tale (PUBLICITATE)
PUBLICITATE
Află cât de profitabile sunt economiile tale (PUBLICITATE)