31 august, ultima zi în care mai puteți cere la Fisc restituirea taxei auto! 1,5 miliarde de euro luați de stat trebuie dați înapoi românilor
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ziua de 31 august 2018 este ultima zi în care românii mai pot solicita restituirea taxei auto, potrivit unei analize Libertatea. Se restituie toate taxele încasate de către statul român, indiferent de denumirea sub care acestea au activat din 2007. Este vorba de taxa de primă înmatriculare, timbrul de mediu, taxa specială pentru autovehicule sau taxa de poluare. Factura totală pentru statul român se ridică la 1,5 miliarde de euro, sumă ce trebuie restituită celor care au plătit taxa auto timp de 10 ani, din 2007.
Cuprins:
Consultanții fiscali recomandă atenție la completarea cererii, astfel încât datele să fie corecte. De asemenea, aceștia avertizează că pot exista diverse situații în care Fiscul ar putea cere documente suplimentare.
De ce s-a impus acest termen
Termenul de 31 august a fost impus anul trecut, după ce România a fost condamnată la Curtea Europeană de Justiție. Instanța europeană a decis că statele Uniunii Europene au dreptul de a introduce taxe, dar că modul de implementare ales de autoritățile române a fost discriminatoriu, pentru că unii contribuabili erau obligați să plătească, în vreme ce alții nu. De asemenea, taxa era în anumite cazuri chiar mai mare decât valoarea mașinii.
România a fost condamnată în cauza Vasile Budișan vs AJF Cluj, ceea ce a determinat Guvernul să implementeze o procedură de restituire.
"Guvernul României adoptă OUG nr. 52/2017, publicată în Monitorul Oficial în august 2017, privind restituirea taxei de primă înmatriculare. Se restituie toate taxele de primă înmatriculare, indiferent de denumirea și legislația ce le-a reglementat, încasate după 1 ianuarie 2007. Conform procedurii din amintita ordonanță, contribuabilul interesat are dreptul să depună cererea de restituire a taxei de primă înmatriculare până în data de 31 august 2018. Acest termen este unul de decădere, în sensul că cererile depuse ulterior datei de 31 august 2018 vor fi respinse la soluționare, iar restituirea taxei nu s-ar mai putea face în procedura administrativă, ci doar într-o procedură în instanță, în funcție de cât de bine va motiva contribuabilul dreptul asupra restituirii”, a declarat, pentru Libertatea, consultantul fiscal Adrian Bența.
De ce un an și nu cinci?
Bența susține că termenul de un an stabilit pentru ca românii să ceară banii înapoi este unul "rezonabil", dar se poate argumenta că ar fi trebuit să fie de cinci ani. Și asta pentru că termenul de prescripție al creanțelor bugetare este de cinci ani. Pe scurt: Fiscul îți poate trimite acasă o scrisoare pentru o datorie din urmă cu cinci ani, pe când atunci când oamenii au de recuperat bani de la stat, termenul a fost stabilit la doar un an.
Totuși, cine nu poate depune cererea până pe 31 august, nu rămâne neapărat păgubit. Aceste persoane nu mai pot cere restituirea pe cale administrativă, însă o pot cere, în continuare, în justiție.
De asemenea, dacă depuneți cerere, dar aceasta este respinsă de Fisc, atunci se poate depune o contestație în 45 de zile. În cazul în care este respinsă și contestația, atunci puteți da în judecată autoritatea fiscală respectivă.
Care este procedura
În acest moment, procedura este simplă: tot ce trebuie să faci este să depui o cerere de restituire la autoritatea fiscală unde ești arondat.
Legislația nu mai prevede obligația de a anexa la cerere alte documente.
În mod evident, este interesul persoanei să completeze corect cererea, iar restituirea taxei se va face într-un cont bancar din România.
Una dintre modificările din legislația fiscală a constat chiar în simplificarea procedurii, în sensul că cererea nu va mai fi însoțită de dovada plății, talonul de înmatriculare sau cartea de identitate a autovehiculului.
Mașinile luate în leasing
Totuși, consultantul Adrian Bența susține că ar putea exista anumite situații complexe.
Este vorba de cesiunile de contracte pentru autoturismele achiziționate prin leasing, când dreptul la restituire a taxei revine cumpărătorului final, chiar dacă taxa a fost achitată de societatea de leasing. Aici, autoritatea fiscală ar putea să solicite informații suplimentare.
Se dă dobândă
De asemenea, statul va achita suma cu o dobândă.
"În cazul în care se aprobă restituirea taxei, se va plăti și dobânda datorată de la momentul inițial al încasării taxei de către buget și până la data restituirii. Legislația prevede ca dobânda să fie calculată la procentul prevăzut în actualul Cod de procedură fiscală, de 0,02% pentru fiecare zi, chiar dacă de-a lungul timpului, din 2007 până în prezent, procentul de dobândă a fost mai mare", mai spune Adrian Bența.
Datoriile se compensează
În cazul în care contribuabilul înregistrează datorii la bugetul de stat, se va compensa datoria cu suma de restituit și, după caz, se va restitui doar diferența contribuabilului, dacă datoria către buget este mai mică.
Un milion de români afectați
Adrian Bența estimează că un milion de români ar fi îndreptățiți să își ceară banii înapoi, însă nu crede că toți vor depune cerere, din mai multe motive: fie sunt plecați din România, fie au cesionat mijlocul de transport și nu mai identifică datele autoturismului sau pur și simplu nu mai au chef să intre într-o procedură birocratică cu statul român.
"Acest demers este important pentru fiecare dintre cei care au dreptul să li se restituie o taxă plătită în plus. Este un drept al oricărui cetățean și poate să fie exercitat în procedura administrativă, adică fără o instanță de judecată. Și în situația în care contribuabilul ar avea datorii la buget, e bine să se solicite restituirea, deoarece se compensează suma de plată cu suma de restituit pentru partea care se suprapune", spune Adrian Bența.
1,5 miliarde de euro luați de stat de la români trebuie restituiți
Sumele pe care statul trebuie să le restituie nu sunt deloc mici. Administrația Fondului de Mediu estima anul trecut că plățile care trebuie făcute sunt în jur de 6,2 miliarde de lei.
De asemenea, fostul ministru al Mediului Daniel Constantin afirma, în aprilie 2017, că suma ar fi de 6,4 miliarde de lei.
Taxa de primă înmatriculare a fost instituită în anul 2007, de către premierul de atunci, Călin Popescu Tăriceanu. Fostul președinte Traian Băsescu îl acuza că dorește să protejeze vânzările propriului dealer de mașini Citroen, în vreme ce Tăriceanu argumenta că aceasta este necesară pentru ca România să nu devină "groapa de gunoi a Europei".
Mai mulți români au contestat atunci taxa în instanță, iar Comisia Europeană a găsit, în 2013, că aceasta încalcă legislația comunitară. Taxa de primă înmatriculare a fost înlocuită atunci de timbrul de mediu.
Timbrul de mediu a fost eliminat oficial de la 1 ianuarie 2017, într-un moment în care autoritățile au scos în total 102 taxe.
Taxa va reveni în 2019
Dar această taxă ar urma să revină din 2019. Grațiela Gavrilescu, actualul ministru al Mediului, a făcut mai multe declarații în acest sens, dar până acum nu a fost făcut public niciun proiect. Însă Gavrilescu promite că va fi gata până la finele acestui an.
"Nu vreau să se repete greşeala de până acum. Vreau ca formula de calcul la care se lucrează la ora actuală să fie o formulă care să nu mai poată fi contestată sau atacată. Cel care poluează trebuie să fie cel care să plătească o penalitate. Am promis ca, până la finele acestui an, grupul de lucru să prezinte o variantă finală", declara Gavrilescu, în 31 iulie.
Tot Gavrilescu spunea, cu altă ocazie, că noua taxă va fi în funcție de poluarea mașinii.
Citește și:
Declarații "șoc" ale politicienilor români. De la jigniri aduse cetățenilor, la ridicarea în slăvi a calității de demnitar
ROMÂNI AI NIMĂNUI. Directorii cu 10.000 de lei pe lună și primarul cu 4.000 de lei lasă să moară de foame doi bătrâni cu handicap din satul Țipilești, Iași – VIDEO
