Au pierit intr-o rapa din Mexic

Sapte romani, toti tineri, au plecat departe de casa, familie si prieteni sa castige un ban printre straini. Drumurile i-au purtat la mii de kilometri de casa, tocmai in Mexic, la Tamaulipas, pe continentul american. Trebuia sa fie doar o experienta de viata, dar totul s-a sfarsit brutal, cum nu se poate mai rau. O furtuna care s-a abatut cu furie peste crestele muntilor, un viraj blestemat si autobuzul romanilor a fost aruncat peste parapet de pe soseaua inecata in apa, intr-o rapa, de la 60 de metri inaltime. Aurelia Albu, (25 de ani) si Nicolae Ionescu (28 de ani) nu au avut nici o sansa.

Au pierit intre resturile masinii zdrobite de stanci. Erau in excursie, in ziua lor libera… Ieri, cadavrele celor doi pitesteni au fost aduse in tara de firma la care lucrau.

Cand in batatura familiei Albu din satul argesean Cornatel au pus piciorul cei de la ”Lisa Draxlmaier”, din Pitesti, mama Aureliei a fost la un pas sa cada din picioare. In cuvinte putine, triste si sarace, ascunse in spatele unei compasiuni firesti, cei care i-au trimis fata la specializare in Mexic aveau sa ii dea o veste ingrozitoare: Aurelia nu mai era. Copila ei murise intr-un cumplit accident rutier produs undeva, in munti.

Mama Aureliei a presimtit tragedia

Cei sapte romani plecati acolo sa ii invete pe mexicani cate ceva din tainele meseriei lor s-au aflat intr-un autobuz care s-a pravalit intr-o rapa in timpul unei furtuni. Se intorceau dintr-o excursie, intr-una din putinele lor zile libere. Vorbele i-au pustiit sufletul bietei mame lovite de blestem si au facut ca cerul sa se pravaleasca peste ea. Miile de kilometri care au despartit-o pe femeie de fata ei nu au putut sa stea stavila in fata presentimentelor sumbre care au macinat-o chiar in ziua in care Aurelia pierea. ”Am visat o apa mare tulbure si o fetita mica ce statea pe marginea raului parca voia sa treaca. Atunci am stiut ca s-a intamplat ceva rau. Cu o zi inainte vorbisem cu ea si acum nu mai e”, spune femeia printre lacrimi si suspine.

Durerea e atat de mare incat mama tinerei refuza sa accepte ca fiica ei a  murit. Si acum, la cateva zile de la tragedie, iese la poarta si, rezemata de gard, asteapta ca fata ei, mereu zambitoare cum o stia tot satul, sa treaca din nou pragul casei si sa isi imbratiseze fetita de numai patru ani. Batrana tine strans in maini o fotografie facuta la morga spitalului Salud,  in care Aurelia parca doarme, si copia unui ziar mexican care a relatat despre accidentul in care au murit romanii. Bucati de hartie care o rascolesc si o chinuie.

Urmărește-ne pe Google News