Amenințarea anticipatelor. Nicușor Dan, la cel mai important test al mandatului: președinte-jucător sau președinte învins de partide ANALIZĂ

La finalul săptămânii trecute s-au împlinit cele 60 de zile de la eșecul din Parlament privind prima nominalizare de prim-ministru dusă până la capăt. Mai precis, eșecul Guvernului Veștea. Cabinetul Tomac nu a fost luat în considerare în ecuația politică a anticipatelor pentru că fostul lider PMP nu a mers până la capăt cu echipa sa, mai precis, să încerce să treacă de votul parlamentar.

Conform Constituției, președintele poate, însă nu este obligat, să semneze dizolvarea Parlamentului după ce minimum doi premieri nu reușesc să treacă de votul deputaților și senatorilor în 60 de zile de la prima încercare.

Prin urmare, în acest moment, Nicușor Dan, care a avut ultima consultare cu partidele în urmă cu două luni, poate să vină inclusiv cu numele Eugen Tomac să-l retesteze ca viitor prim-ministru sau să accepte una din nominalizările partidelor din Parlament. Dacă trece de votul de învestire, vom avea un guvern cu puteri depline, dacă nu trece, atunci șeful statului poate oricând, după consultarea cu liderii din Parlament, să semneze decretul de dizolvare.

În cazul dizolvării Parlamentului, în 90 de zile ar urma să fie organizate alegeri pentru un nou Parlament. Ar fi o premieră pentru România, care nu a mai trecut printr-o asemenea situație politică. Dar toate cărțile sunt la Nicușor Dan, un președinte care poate fi curajos să impună un premier cu riscul amenințării cu anticipatele sau care va aștepta cuminte până când partidele cad la un compromis privind o majoritate parlamentară.

Calcule de culise

La nivel parlamentar, nici după peste 100 de zile de la demiterea lui Ilie Bolojan nu se conturează o majoritate, fiind mai multe scenarii luate în calcul.

Primul este cel legat de posibilitatea unui prim-ministru independent sau tehnocrat, alături de o echipă tot tehnocrată, nu de miniștri fără carnet de partid, dar știuți ca fiind apropiați de o formațiune sau alta. Este o variantă acceptabilă pentru PNL, susțin surse liberale. Pe de altă parte, din informațiile Libertatea, PSD nu acceptă girarea unei echipe din care oamenii săi nu fac parte.

Scenariul al doilea este un Guvern Grindeanu, în care sprijinul esențial pentru a trece la votul din Parlament vine de la UDMR. Surse politice au precizat că de câteva săptămâni, PSD tot lucrează la refacerea relației cu UDMR.

Însă e dificil să strângă cele 233 de voturi. PSD și UDMR au împreună 158 de voturi. La acestea se adaugă încă 16 din zona puciștilor din PNL, ceea ce înseamnă 184 de voturi. Surse politice au precizat că din cele 18 minorități, PSD ar reuși să-și asigure 14-15 voturi. Prin urmare, ultimul pas este cel legat de necesarul până la 233 de voturi de la neafiliați sau de la formațiunile așa-zis suveraniste mici. Iar dilema pentru UDMR apare în asocierea cu aleși proveniți din partide cu un accent ușor naționalist și xenofob.

Varianta Guvernului minoritar PNL-USR-UDMR

O a treia variantă este cea legată de un premier venit ca propunere a triouului PNL-USR-UDMR, cum a fost cazul lui Siegfried Mureșan. Însă și această propunere se lovește de problema lipsei uneo majorități. Cele trei formațiuni au doar în jur de 150 de voturi, pentru că liberalii cel puțin pentru moment nu se bazează pe aripa pucistă.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE