Aceasta din urmă a introdus la finele anului trecut ”taxa pe lăcomie”, pe care băncile trebuie să o plătească dacă indicele ROBOR depășește 2%.
Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor, a declarat marți seara că ”taxa pe lăcomie” va fi transformată în ”stimulent de hărnicie”, urmând ca băncile să stimuleze economia reală.
”OUG 114 este un produs complex. Trebuie să ne facem temele înainte de a spune ceva. Trebuie să ne uităm la toate detaliile, să vedem care sunt propunerile noastre în funcţie de cum înţelegem întregul proiect. Este un punct nevralgic cel cu privire la un alt mod de calcul al ROBOR-ului. Şi asta vrem să analizăm, să facem nişte propuneri, nişte menţiuni cu privire la percepţia noastră”, a spus Dănescu.
Indicele ROBOR reprezintă media dobânzilor cu care băncile se împrumută între ele.
Acesta se calculează în acest moment printr-o procedură numită fixing. Mai exact, într-un anumit interval, băncile sunt obligate să coteze. Media este calculată de către o companie internațională specializată, numită Refinitiv.
Teodorovici vrea reducerea ratelor
Teodorovici a anunțat, la rândul său, miercuri că Guvernul dorește reducerea costurilor de finanțare pentru românii cu credite și stimularea creditării mediului privat.
”Ideea este să reducem din costurile din finanţare, pe care românii le plătesc la creditele în lei. Între ROBOR-ul la cotaţii şi cel din tranzacţii este o diferenţă, care sperăm să se regăsească la consumatorul final”, a spus ministrul, potrivit News.ro. Oficialul a adăugat că măsura trebuie definitivată până joi, când va intra în Guvern.
Ministrul a reluat astfel o idee prezentată cu o seară înainte.
Unele bănci ar putea să nu achite nimic
”Se schimbă taxa pe lăcomie în stimulentul pentru hărnicie. Dacă banca sau băncile, de la caz la caz, îşi asumă că vor finanţa economia noastră reală, care are nevoie de finanţare, atunci inclusiv taxa (poate scădea spre zero – n.r.)”, a arătat Teodorovici, marţi, la TVR 1.
Ministrul Finanţelor a precizat că mecanismul va fi atât de flexibil, încât unele bănci s-ar putea să nu o achite.
„Acest mecanism care este foarte flexibil stimulează banca şi taxa care se pune pe o parte din activele financiare rămase ca fiind impozabile se poate duce către zero până la final de an, dacă băncile dovedesc că au finanţat companiile din România, persoanele fizice, titlurile de stat. Am pus zero (în bugetul pe 2019 al României – n.red.), pentru că eu nu pun taxă, am mai spus-o”, a detaliat Teodorovici.
Înlocuirea ROBOR cu media tranzacțiilor
Dănescu a mai vorbit și de înlocuirea indicelui ROBOR cu media tranzacțiilor reale.
Darius Vâlcov, consilier al premierului Viorica Dăncilă, a adus în discuțiile publice acest subiect după ce a publicat că în luna ianuarie băncile nu s-au împrumutat între ele. Vâlcov acuza atunci că majorarea indicelui ROBOR de la începutul anului nu a avut alt scop decât creșterea ratelor românilor.
Ulterior, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat în Parlament că media dobânzilor din tranzacțiile efective era mai mare decât ROBOR. Astfel, dacă s-ar înlocui ROBOR cu media tranzacțiilor zilnice, ratele românilor cu credite în lei ar crește din nou.